În acelaşi timp, pe terenul operaţiunilor militare, forţele ruse menţin presiunea pentru a încerca să controleze Bakhmut, oraş din estul teritoriului ucrainean în vecinătatea căruia luptele se dau încă din vară.

"Inamicul continuă să-şi concentreze principalele eforturi pe desfăşurarea acţiunilor ofensive în sectorul Bakhmut", a spus statul major al armatei ucrainene. Ruşii pretind capturarea a trei sate din apropierea acestui oraş care avea 70.000 de locuitori înainte de război şi care astăzi este în mare măsură distrus.

Această bătălie a căpătat o importanţă cu atât mai simbolică pentru Moscova cu cât cucerirea oraşului Bakhmut, cu sprijinul grupării paramilitare Wagner, ar veni după o serie de înfrângeri umilitoare, cu retragerile din Harkov (nord-est), în septembrie, şi din Herson (sud) în noiembrie.

Un angajat al Ambasadei Ucrainei la Madrid a fost, de asemenea, rănit uşor miercuri în urma exploziei unei scrisori-bombă, ceea ce a determinat Kievul să ordone o întărire a securităţii în toate reprezentanţele sale diplomatice.

„În timp ce continuăm să sprijinim Curtea Penală Internaţională (CPI, cu sediul la Haga), propunem înfiinţarea unui tribunal special, susţinut de ONU, care să investigheze şi să judece crimele de agresiune ale Rusiei” împotriva Ucrainei, a declarat preşedintele executiv al UE, Ursula von der Leyen.

O propunere care trebuie prezentată statelor membre pentru a fi discutată. 

Crearea unui astfel de tribunal a fost solicitată în mod repetat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum şi de ţările baltice.

„Este exact ceea ce ne propunem de mult timp”, a salutat şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andri Iermak. CPI are jurisdicţie numai asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii comise în Ucraina şi nu asupra „crimelor de agresiune” ale Rusiei, deoarece Moscova nu este semnatară a Tratatului de la Roma de înfiinţare a Curţii.

„Un tribunal ad-hoc cu jurisdicţie asupra crimelor de agresiune ar permite urmărirea penală a celor mai înalţi lideri ai Rusiei, care altfel s-ar bucura de imunitate”, a explicat comisia într-un document preliminar.

Dar pentru a înfiinţa o astfel de instanţă, va fi nevoie de un sprijin internaţional larg, recunoaşte aceasta.  De asemenea, europenii vor să discute cu partenerii lor, în special din cadrul G7, despre dorinţa lor de a determina Moscova să plătească pentru distrugerile din Ucraina.

„Împreună cu partenerii noştri, ne vom asigura că Rusia plăteşte pentru devastările pe care le-a provocat, folosind fondurile îngheţate ale oligarhilor şi activele băncii sale centrale”, a spus Ursula von der Leyen.

Statele membre ale UE au îngheţat deja 19 miliarde de euro în active aparţinând oligarhilor ruşi şi aproximativ 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei sunt îngheţate în UE şi alte ţări G7.

În ceea ce priveşte activele publice, Comisia propune crearea „unei structuri care să gestioneze aceste fonduri şi să le investească”. Veniturile astfel generate ar putea fi utilizate direct pentru reconstrucţia Ucrainei.

Odată ce sancţiunile sunt ridicate, aceste active ale băncii centrale ar trebui returnate, dar ele ar putea „să fie legate de un acord de pace pentru a compensa Ucraina pentru daunele suferite”.

În ceea ce priveşte bunurile oligarhilor care au fost îngheţate, confiscarea acestora ar fi posibilă doar în legătură cu o infracţiune. UE se află în proces de armonizare a legilor statelor sale membre pentru a pedepsi uniform eludarea sancţiunilor, care ar putea servi drept bază pentru o astfel de măsură.

Peste 20.000 de civili şi peste 100.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei Ucrainei în februarie, a declarat şeful executivului european.

Prejudiciul suferit de Ucraina este, potrivit acesteia, evaluat la 600 de miliarde de euro.

„Situaţia rămâne foarte dificilă” în multe regiuni în legătură cu tăierile de curent, inclusiv în capitala Kiev, a afirmat, la rândul său, miercuri, preşedintele Zelenski, potrivit căruia şase milioane dintre compatrioţii săi sunt încă fără electricitate în urma unei serii de atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice.

În aceeaşi zi, el a criticat o propunere controversată de plan de pace făcută de miliardarul american Elon Musk pentru a pune capăt ofensivei ruse din Ucraina, invitându-l să-i viziteze ţara.