anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Premiul Saharov pentru două victime ale barbariei

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Laureatele Premiului Saharov pe anul 2016 sunt Nadia Murad Basee şi Lamiya Aji Bashar, tinerele yazidite care au reuşit să scape din captivitatea şi sclavia sexuală la care fuseseră supuse de militanţii grupării teroriste Statul Islamic (SI), pe teritoriul irakian. Aşadar, Parlamentul European - instituţia care acordă anual acest premiu în scopul promovării în lume a cauzei drepturilor omului - reuşeşte şi în acest an să ia o decizie bună, corectă, semnificativă.

Din 2011 încoace, cu excepţia anului 2014, premiul s-a îndreptat către personalităţi din ţări cu populaţie majoritar musulmană. Murad şi Aji Bashar nu sunt musulmane, iar drama lor ilustrează încercarea SI de a distruge o întreagă comunitate, prin ucideri în masă, sclavie (inclusiv sexuală), convertiri forţate, silirea a sute de mii de oameni să ia calea refugiului. Se vorbeşte, pe bună dreptate, despre genocid. Indiferent de verdictul final al specialiştilor în drept şi fără a neglija suferinţele altor comunităţi atacate de SI, drama yazidită este pagina cea mai tristă a conflictului din Irak.

Murad şi Aji Bashar dau nume şi chipuri acestei naraţiuni greu de înţeles pentru lumea occidentală. Cel al Lamiyei Aji Bashar este aproape desfigurat în urma exploziei uneia dintre minele instalate de SI pentru a împiedica fuga captivilor spre teritoriile controlate de guvern. Cel al Nadiei Murad a devenit familiar în primul rând datorită numirii ei ca „ambasador al bunăvoinţei” de către ONU, dar şi pentru că ea a primit, la începutul acestei luni, o altă importantă distincţie pentru drepturile omului: Premiul Václav Havel, acordat de Consiliul Europei.

Asemenea altor cazuri de drame colective petrecute în ultimul sfert de secol, cea yazidită ni se va înfăţişa în întreaga ei amploare abia după ce SI va fi lichidat ca entitate politico-militară nu doar pe teritoriul irakian, ci şi în Siria, unde poziţiile sale sunt mai solide. Se ştie, spre exemplu, că gruparea teroristă are un sistem elaborat de transfer al sclavilor înspre zonele „sigure” (din perspectiva SI), că unii ar putea fi transformaţi în scuturi umane sau pur şi simplu masacraţi. Mai devreme sau mai târziu, însă, se va pune problema asistenţei pentru comunitatea yazidită - mai bine zis, pentru cei care vor dori să se întoarcă în zonele natale, după traumele din ultimii ani. Acordând celor două tinere Premiul Saharov, Parlamentul European exprimă indirect angajamentul UE de a oferi un ajutor semnificativ acestei comunităţi. Ar fi un gest de onoare, în condiţiile în care nu mai suntem de multă vreme capabili (şi nici dornici) să împiedicăm prin forţă săvârşirea unor crime în masă pe alte continente.

Poate că nu ar fi lipsit de interes să trecem în revistă ceilalţi laureaţi din ultimii ani - menţionam faptul că 2014 a fost o excepţie, premiul mergând către medicul ginecolog congolez Denis Mukwege, care s-a implict în tratarea victimelor violurilor în grup petrecute pe fondul războiului civil din R.D. Congo. Aşadar, în anul 2011, pe fondul începutului aşa-numitei „primăveri arabe” au fost recompensaţi cinci militanţi pentru democraţie (între care două femei) din patru ţări arabe: Asmaa Mahfouz (Egipt), Ahmed al-Senussi (Libia), Razan Zaitouneh şi Ali Farzat (Siria), Mohamed Bouazizi (postum, Tunisia). Ultimul este, desigur, vânzătorul care şi-a dat foc în semn de protest faţă de abuzurile autorităţilor tunisiene, declanşând astfel manifestaţiile de stradă. În anul următor au fost evidenţiaţi doi iranieni: cineastul Jafar Panahi (laureat la Cannes) şi Nasrin Sotoudeh, o avocată implicată în apărarea drepturilor omului. A venit apoi rândul elevei pakistaneze Malala Yousafzai (2013), astăzi o personalitate cunoscută în toată lumea. În fine, anul 2015 l-a adus în atenţia opiniei publice europene pe scriitorul şi activistul saudit Raif Badawi.

Din păcate, este extrem de semnificativ ceea ce s-a întâmplat cu ei după primirea premiului. Malala şi laureatele din acest an sunt în siguranţă, în Vest. Al-Senussi, un descendent al fostului rege libian, a stat închis timp de treizeci şi unu de ani în epoca Gaddafi, dar astăzi este liber şi se implică în procesul politic din ţara sa. Activista egipteană Asmaa Mahfuz şi caricaturistul sirian Ali Farzat sunt liberi (acesta din urmă trăieşte la Damasc şi este supus şicanelor regimului Assad). Avocata şi activista siriană Razan Zaitouneh a fost, însă, răpită (se pare) de un grup rebel salafist şi de aproape doi ani nu se ştie nimic despre soarta ei. În Iran, Sotoudeh a fost pusă în libertate pe fondul presiunilor internaţionale, în 2013, cu mult înainte de a expirarea termenului de detenţie, în timp ce Panahi se află sub arest la domiciliu. În fine, Badawi se află într-o închisoare saudită, ispăşind o condamnare ce include mai multe reprize de biciuire în public; de altfel, el este expus reluării procesului în care este acuzat de apostazie şi care i-ar putea aduce pedeapsa capitală.

Nu cred că mai sunt necesare alte comentarii.  

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii "Mihail Kogălniceanu” 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.