Până în 2023, spațiul Schengen ar trebui extins pentru a include Croația, Bulgaria și România. Acest lucru a fost pregătit timp de unsprezece ani și au fost îndeplinite toate cerințele. Cu câteva săptămâni înainte de vot, ministrul de Interne Gerhard Karner a făcut o surpriză: a anunțat că nu va mai fi de acord cu aderarea la Schengen.

Populația din cele două țări din Europa de sud-est e supărată pe gestul lui Karner. El este acuzat (de exemplu, de ministrul bulgar de interne) că e interesat de problema migrației în vederea viitoarelor alegeri din ianuarie . De asemenea, este criticat și faptul că șeful guvernului maghiar, Viktor Orban, se întâlnește periodic cu cancelarul austriac, fără ca Austria să-i reporșeze lui Orban că practic toți migranții trec granița cu Austria prin Ungaria.

În România sunt apeluri la boicot împotriva companiilor austriece care fac afaceri acolo. Clubul de fotbal Universitatea Craiova a anunțat deja că își va închide conturile la Raiffeisen Bank, nu va mai alimenta de la OMV și nu va mai organiza tabăra de vară în munții Austriei. Motivul este „atitudinea dezgustătoare a Republicii Austria”. De asemenea, România l-a convocat joi seară pe ambasadorul Austriei și i-a înmânat o notă de protest. Între timp, au apărut și primele poze cu supermarketuri care scot produse Red Bull și Pfanner de pe rafturi, scrie ziarul austriac

Les Echos: Viena nu are încredere în Sofia și București că pot exercita un control riguros al frontierelor externe ale UE.

1 ianuarie 2023 va fi o zi istorică pentru Croația. La nouă ani și jumătate de la aderarea la UE, țara nu va intra doar în zona euro, ci și în spațiul Schengen. Miniștrii de interne reuniți la Bruxelles au aprobat, joi, participarea acesteia în zona de liberă circulație care va avea, așadar, de anul viitor, 27 de membri (23 din UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) însumând peste 400 de milioane de locuitori.

Pe de altă parte, România și Bulgaria, care bat la ușa zonei Schengen din 2011, vor mai avea de așteptat: cele două candidaturi ale lor au fost spulberate de un veto al Austriei. Olanda, la rândul lor, a blocat Bulgaria. Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a anunțat cdecizia sa imediat ce a sosit la Bruxelles. De luni de zile, Austria se confruntă cu o creștere bruscă a cererilor de azil, înregistrând chiar și cea mai mare rată de cereri per locuitor din întreaga UE, în urma unui aflux de migranți ilegali pe ruta balcanică.

Viena se temea că ridicarea controalelor la frontieră cu România și Bulgaria va crește și mai mult sosirile de emigranți. Cu toate acestea, Comisia și Parlamentul European solicită de multă vreme includerea celor trei țări candidate în zona Schengen pentru a ușura viața navetiștilor transfrontalieri și pentru a încuraja turismul. Dar Viena, evident, nu are încredere în Sofia și București că pot exercita un control riguros al frontierelor externe ale UE.

România are o graniță sensibilă cu Serbia, iar Bulgaria are una cu Serbia, Macedonia de Nord și Turcia. Chiar și fără vetoul austriecilor, acest blocaj olandez ar fi închis ușa României (19 milioane de locuitori) deoarece dosarul său era legat procedural de cel al Bulgariei (6,5 milioane). Cele două foste țări comuniste au aderat la UE în 2007, la doi ani și jumătate după majoritatea țărilor din fostul bloc sovietic.

Chestiunea lărgirii spațiului Schengen a devenit foarte sensibilă în ultimele luni, din cauza noilor fluxuri de migranți. Comisia Europeană a prezentat, săptămâna trecută, un plan de acțiune, propunând în special trimiterea în zonă a experților Frontex, scrie publicația franceză

Krone: Reprezentanții Germaniei și Luxemburgului au încercat să facă presiuni asupra Austriei ca să-l facă pe Karner să cedeze
Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a rezistat presiunii și a blocat aderarea la Schengen a Bulgariei și României cu dreptul de veto. „Este greșit să extindem un sistem care nu funcționează în multe locuri”, a spus Karner la întâlnirea miniștrilor de interne ai UE de joi la Bruxelles. Austria a primit sprijin din partea Olandei, care a votat și ea împotriva aderării.

Reprezentanții Germaniei, Luxemburgului și ai Consiliului UE au încercat să facă presiuni asupra Austriei și să-l facă în continuare pe Karner să cedeze. „Am rămas fermi și nu ne îndepărtăm de cerințele noastre”, a spus echipa de conducere a Ministerului de Interne ÖVP. Austria cere ca „frontiera externă europeană să fie în sfârșit protejată și numărul migranților ilegali să scadă drastic și durabil”, notează Krone.

Sursa: hotnews.ro