anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Comunicat de presă

Președintele PSD Iași, senatorul Maricel Popa: Muzeul Pogromului de la Iași! (P)

GALERIE
senator maricel popa
  • senator maricel popa
- +

În aceste zile, acum mai bine de 80 de ani, a avut loc la Iași unul dintre cele mai negre evenimente din istoria capitalei Moldovei.

 În urma unor ordine politice și militare, în trei zile, în județul Iași, au fost uciși peste 13.000 de evrei, aproximativ o treime din populația totală de evrei de la acea vreme. Fie pe străzi, fie acasă, la sediul Chesturii sau în trenurile morții, mii de persoane au fost chinuite și ucise în scopul malefic de a „a curăța Iașul de evrei”. Astfel, peste 400 de evrei au fost omorâți la Sculeni pentru că ar fi pacticizat cu inamicul rus. Alte câteva mii au fost înghesuiți în trenuri de marfă, închise ermetic, care mergeau în diferite direcții și erau lăsați să moară de foame și de sete. Trenurile morții au circulat cu viteză redusă între diferite gări din Moldova (Iași – Podu Iloaiei, Iași – Tg. Frumos), câteodată în direcții dus-întors. În gări nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri, să le dea muribunzilor apă sau să le deschidă ușile vagoanelor pentru a lua aer, nici să scoată cadavrele sau să le acorde vreun ajutor medical, umanitar.

Nu trebuie să uităm atrocitățile pogromului, dar trebuie să ne amintim și de faptul că ieșenii evrei au reprezentat și reprezintă o importantă parte a istoriei Iașului.

Populația evreiască a găsit un mediu prietenos și sigur pentru a se dezvolta la Iași, încă de la sfârşitul secolului al XV-lea. Majoritatea evreilor se întreţineau din comerţul local şi din diferite meşteşuguri. Orașul a devenit un centru important al vieţii evreieşti, în el existând aproximativ 90 de sinagogi. La sfârşitul secolului al XIX-lea, aproximativ jumătate din populaţia Iașului era formată din evrei. Această perioadă a cunoscut o înflorire a activităţilor culturale evreieşti, mai ales a celor organizate de grupuri sioniste. În 1878, a fost compusă în Iaşi o poezie în limba ebraică intitulată « Hatikvah » , care ulterior a devenit imnul naţional al Statului Israel - melodia poartă influenţa muzicii populare româneşti. Tot în Iaşi, a fost pus bazele primului teatru profesionist de limbă idiş.

Lazăr Rozin, un supravieţuitor al Holocaustului, născut în Iaşi în 1927, marturisește că: «Am avut o copilărie lipsită de griji, în care mă jucam în curte cu ceilalţi şase fraţi ai mei. Între noi vorbeam română, dar părinţii noştri vorbeau idiş unul cu altul. Tatăl meu deţinea un magazin în oraş, iar cel mai mare dintre fraţii mei învăţa medicină. Nu eram foarte religioşi, însă menţineam un mod de viaţă tradiţional. Mergeam la şcoala locală din oraş, chiar şi în zilele de sâmbătă. Până la începerea războiului, nu am simţit nici un sentiment antisemit».

Nimic nu părea să anunțe ororile care aveau să se întâmple între 27 – 30 iunie 1941. Așadar, în acele zile, la sediul fostei Chesturi de poliție, la Podu Iloaiei, Tg. Frumos, Sculeni, Popricani mii de evrei au fost omorâți și îngropați în gropi comune de un regim nemilos și antisemit.

Pentru a comemora toate aceste evenimente triste și nedorite, în perioada în care am deținut funcția de președinte al Consiliului Județean Iași, am demarat constituirea primului Muzeu al Pogromului din Iași. Astfel, cu sprijinul Institutului „Elie Wiesel” şi al Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington am înființat Muzeul de istorie a Pogromului de la Iași, în interiorul Casei Muzeelor, fostul sediu al Chesturii.

Acest obiectiv de investiții a fost reabilitat și modernizat cu fonduri europene în cei 4 ani de mandat social-democrat de la Consiliul Județean. Am reușit să salvăm o clădire simbol a orașului, cu o valoare istorică importantă. Este un muzeu care cu siguranță va atrage mii de vizitatori prin multitudinea de oferte culturale. Când pășim prin încăperile acestui edificiu avem ocazia de a-i redescoperi pe junimiști sau să ascultăm vocile scriitorilor clasici și să aflăm informații despre istoria atât de încercată a locului.

Încă din vara anului trecut, am inaugurat acolo Muzeul Literaturii și al Teatrului Evreiesc, avându-l ca invitat special pe Iancu Țucărman, ultimul supraviețuitor al unuia din trenurile morții, și care din păcate, s-a stins la începutul acestui an. Casa Muzeelor oferă o nouă identitate sediului Chesturii din acea perioadă. O clădire cu 98 de camere care se redă circuitului muzeal. Este casa istoriei și a culturii fără granițe. Locul în care trecutul va fi rememorat și din nou cultura noastră se va împleti și cu cea a poporului evreu, formând istoria veacurilor viitoare.

Printre expozițiile permanente ale “Casei Muzeelor” se numără sala destinată primelor tipărituri, care va găzdui o colecție de cărți vechi și proiecții video, o sală a alfabetului, unde vor fi expuse documente în care va putea fi observată tranziția de la slovele chirilice la caracterele latine și Sala “Dacia Literară”. Totodată, vizitatorii vor putea admira expoziții dedicate scriitorilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă și I.L. Caragiale.

Noul muzeu va cuprinde și zona dedicată Pogromului, cu o expoziţie de colecții unicat de fotografii, manuscrise și obiecte. Regăsim și Sala instrumentelor de scris (pe lângă o expoziție aici va fi și o zonă interactivă unde publicul va putea scrie cu pene și tocuri, pe hârtii vechi, creându-și propriile documente. În sala vocilor literare vor fi amplasate telefoane la care publicul îi va putea asculta pe câțiva dintre scriitori clasici.

Am încercat, așadar, să readucem în atenția tuturor o serie de evenimente care au marcat istoria județului nostru, dar și a populației de evrei care locuia pe meleagurile noastre în acea perioadă.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Admitere nouă, obiceiuri vechi

Ioan Alexandru TOFAN

Admitere nouă, obiceiuri vechi

În lipsa unor criterii ferme cu privire la viaţa academică şi a unor planuri solide de viaţă, absolvenţii de liceu nici nu au la îndemână prea multe temeiuri pentru a decide ce vor studia ca studenţi. Astfel, argumentul îmbulzelii devine oarecum convingător.

opinii

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Codrin Liviu CUȚITARU

Modernitatea şi postmodernitatea alienării

Fugi, Rabbit (şi toată seria pe care o deschide) reprezintă o parabolă a alienării în universul postindustrial, publicarea sa în română căpătând, încă din 2008, cu un an înaintea morţii scriitorului, o neaşteptată legitimitate culturală în contextul prezentului.

Perpetuum praedictionem

Bogdan ILIESCU

Perpetuum praedictionem

The best way to predict the future is to create it. (Cel mai bun mod să prezici viitorul este să îl creezi.) Peter Drucker

Provincialismul trufaş al capitalei

Florin CÎNTIC

Provincialismul trufaş al capitalei

Într-una dintre postările sale educative de pe FB, Dan Alexe sublinia că toţi avem accent şi că cel valah, „dă Bucureshti”, e unul dintre cele mai caraghioase, graiul obişnuit al respectivilor aborigeni fiind şi plin de greşeli de acord. Căci a fi provincial nu e o chestiune de plasare geografică, ci de educaţie, nu?

pulspulspuls

Concediu la secret pentru famiglia premarelui? Unul pe două direcții

Concediu la secret pentru famiglia premarelui? Unul pe două direcții

’Neaţa bună, dragi cetitori! Am vrut pe astăzi să vă spunem una faină cu premarele Mihăiţă al nostru, dar n-o mai spunem căci, din ce am auzit, omul și-a trimis famiglia în concediu. 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.