Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Preţul certificatelor verzi a crescut cu 135% faţă de 2020. Se aşteaptă scumpiri în lanţ

GALERIE
certificate verzi
  • certificate verzi
- +

Preţul certificatelor verzi a crescut cu 135% faţă de 2020, până la 52,73 euro, şi ar putea ajunge la 70 de euro până la sfârşitul anului, arată o analiză a casei de brokeraj XTB România, potrivit căreia sectoare întregi din economia românească ar fi afectate de creşterea preţului certificatelor, în anii următori.

”Sectoare întregi din economia românească ar putea fi afectate de creşterea preţului certificatelor verzi, dar mai ales industria energetică bazată pe cărbune, industria auto, construcţiile şi transportul maritim. Preţul acestora este estimat să îşi continue avântul până la 70 Euro, la sfârşit de 2021”, se arată în analiza realizată de Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România.

Tendinţele ascendente ale preţului, mai ales în ultimii trei ani, au fost viguroase. Între 2012 şi 2017, preţul nu a depăşit 9 euro, stând în mare parte între 4 şi 7 euro/certificat, dar în iulie 2019 atingea un vârf de 30,75 euro (cotaţii futures). De aici, o tendinţă descendentă generată de închiderea economiilor a dus preţul la un minim de 14,71 euro, în martie anul trecut. Revenirea a fost, în special în ultimele şase luni, rapidă. Preţul a atins pe 10 iunie 52,73 euro. Faţă de anul anterior, creşterea este de peste 135%”, relevă analiza.

Din minime, cotaţiile au crescut aproximativ de trei ori şi jumătate. Această expansiune a fost susţinută de redeschiderea economiilor, care s-a produs mai devreme şi cu o viteză mai mare decât se aşteptau pieţele.

”În al doilea rând, reforma propusă a sistemului european de certificate: între altele, măsuri de limitare a 'scurgerilor de carbon' prin care firme din UE delocalizează producţia în jurisdicţii (deseori emergente), unde regulile nu sunt la fel de stricte, pentru a produce mai ieftin, dar potenţial mai neprietenos cu mediul. Foarte important, propunerea de extindere a schemei europene ar putea afecta aproape trei sferturi din economie. Sectoare precum industria auto, construcţiile şi transportul maritim ar fi vizate. La summitul din mai, ţările din Est au avertizat că nu pot să ducă singure povara costurilor mărite, din moment ce reforma afectează în proporţie mai mare pe cei cu venituri reduse. Comisia Europeană ar putea avea în vedere introducerea treptată a măsurilor, în varianta 'lejeră' fiind vizate doar automobilele şi construcţiile”, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România.

Cititi si: “Inflaţia ar putea fi o problemă care nu va dispărea, ci ar putea provoca o criză în anii viitori

Certificatele pentru emisii de carbon sunt văzute de Comisia Europeană ca un pilon esenţial pentru obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Scopul este de a atinge neutralitatea climatică în 2050 (sau mai devreme), un obiectiv ambiţios. Piaţa europeană este prima de acest fel, sursă de inspiraţie pentru alte regiuni, şi rămâne cea mai mare din lume. Fiecare certificat permite emiterea unei tone de dioxid de carbon, sau echivalent pentru alte două gaze cu efect de seră şi mai puternic.

”Impunând un cost suplimentar poluatorilor, se speră ca logica economică să forţeze reorientarea spre alte procedee şi activităţi, mai prietenoase cu mediul. Pentru ca mecanismele să funcţioneze, este necesar ca preţul să fie suficient de ridicat încât să descurajeze, treptat, emisiile, fără a produce, totuşi bulversări economice prea dure pe termen scurt”, consideră Claudiu Cazacu.

Un sondaj Refinitiv realizat în luna mai arăta că majoritatea celor din domeniu (traderi sau firme din industrii reglementate) aşteaptă preţuri în creştere faţă de anii anteriori, la un nivel mediu pentru 2021 de 40 euro, ajungând spre 80 euro la finele deceniului. Separat, observatorii au o plajă largă pentru estimările de final de an.

”O perspectivă foarte optimistă vorbeşte chiar de 110 euro (Berenberg). Deşi nivelul pare, în opinia noastră, prea ridicat, nevoia de echilibrare, chiar şi la cotaţiile prezente, nu este satisfăcută. Pentru a atinge ţintele intermediare propuse pentru 2030 (-55% pentru emisiile de dioxid de carbon), CE vede necesar un preţ de peste 60 euro/certificat”, adaugă el.

În condiţiile curente, şi depinzând de modul în care vor fi schimbate reglementările, scenariul de bază se centrează pe un reper de 70 euro la sfârşitul acestui an, se arată în analiza XTB România. Riscurile descendente la adresa scenariului vin dinspre o posibilă opoziţie puternică a statelor mai puţin bogate din UE, care să blocheze reforma propusă dacă nu vor primi compensaţii pentru costurile suportate, sau o eventuală deteriorare neaşteptată a mediului economic global.

Cititi si: Creşterea preţurilor în zona euro a sărit de ţinta stabilită de Banca Central Europeană

”Sectoare întregi din economia românească ar fi afectate de creşterea preţului certificatelor, în anii următori. În structura actuală, producerea energiei electrice cu hidrocarburi (mai ales cărbune, dar, în timp, nu numai) este în zona de mare vulnerabilitate. Odată cu reforma propusă, riscurile pentru industria din ţară se extind asupra unor domenii ca industria auto, cu o pondere majoră în exporturi şi în valoarea adăugată generată în ţară, construcţiile, unde nevoia de spaţii de calitate la un preţ rezonabil ar putea fi şi mai dificil de acoperit, sau transportul maritim, cu potenţial de dezvoltare”, mai spune Claudiu Cazacu.

El consideră că este esenţial ca firmele din domeniu să ia deciziile de capitalizare, investiţie sau reorganizare care să le permită să susţină tranziţia spre un model sustenabil.

”Negocierea unor resurse financiare pentru a compensa costul neuniform, mai mare în special pentru cei cu venituri mici, sau pentru regiunile mono-industriale, ar putea fi o temă majoră la nivel european. Pe de altă parte, pentru firme din industrie sau chiar startup-uri agile şi inovative, crearea unei noi economii, pe principii 'verzi', ar însemna şanse de dezvoltare şi succes, la nivel naţional şi european, sau chiar dincolo de graniţele UE. Schimbarea aduce costuri şi eforturi majore, însă, în acelaşi timp, va crea oportunităţi, pe care pieţele de capital le-ar finanţa cu o doză de entuziasm”, se mai arată în analiza XTB România.

Cu mai mult de 15 ani de experienţă în pieţele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume şi o companie completă de investiţii listată pe Bursa de la Varşovia. Cu birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume inclusiv FCA şi KNF.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri