Preţurile apartamentelor noi din oraşele mari continuă să crească susţinut, respectiv cu până la 4% în Timişoara sau Constanţa în ultimele 30 de zile, singura excepţie fiind Iaşul, unde evoluţia este contrară celei înregistrate în celelalte mari centre urbane, arată o analiză realizată de site-ul Imobiliare.ro. De asemenea, sunt consemnate creşteri ale preţurilor apartamentelor şi în oraşele medii analizate, cu Oradea în prim plan (+1,8%), Sibiu sau Craiova. Indicele Imobiliare.ro la nivel naţional înregistrează o nouă valoare record, de 1.598 euro/mp util.

„1.598 euro/mp util este noua valoare record pe care o înregistrează Indicele Imobiliare.ro la nivel naţional, consecinţa unui ritm anual de apreciere de 11,4%, depăşind uşor prognozele noastre de la începutul anului când estimam o creştere anuală de până în 10 procente. Cererea ridicată pune presiune pe preţ şi va continua să o facă şi în lunile următoare, conform datelor de care dispunem, însă nu este un fenomen îngrijorător, ci mai degrabă un reglaj normal al raportului dintre cerere şi ofertă”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro, potrivit comunicatului citat.

București versus Cluj

Indicele Imobiliare.ro ne arată o nouă valoare medie record pentru Bucureşti, de 1.723 euro/mp, reprezentând un avans anual de peste 11%. Un nou nivel maxim a fost atins şi pe segmentul apartamentelor vechi, 1.705 euro/mp. Preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi din Capitală este de 1.875 euro/mp, în creştere cu 16% faţă de mai 2023.

Citiți aici integral Ziarul de Business nr. 10

Potrivit analizei, Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraş din ţară pentru cumpărătorii interesaţi de un apartament. Cu o creştere de 3% doar în ultimele 30 de zile, preţul mediu solicitat pentru proprietăţile rezidenţiale noi a ajuns la sfârşitul lunii mai la valoarea de 2.960 euro/mp util. Ritmul anual de creştere pentru apartamentele scoase la vânzare în acest oraş s-a menţinut în jurul valorii de 10% atât pentru preţul mediu general, cât şi pentru cele două segmente principale, nou şi vechi. Preţul mediu solicitat pentru apartamentele vechi este de 2.735 euro/mp.

Cu un preţ mediu nou şi vechi de 1907 euro/mp, Braşovul îşi consolidează poziţia de al doilea cel mai scump oraş al ţării pe piaţa rezidenţială. De altfel, aici se înregistrează cel mai accentuat ritm anual de creştere, de 18,7% (nou şi vechi).

„Preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi este de 2.224 euro pe mp, fiind singurul oraş din ţară, cu excepţia Clujului, care a depăşit pragul psihologic de 2.000 euro/mp pentru locuinţele noi. Mai accesibile sunt locuinţele vechi, pentru care proprietarii solicită în medie 1.826 euro/mp, în creştere cu 18,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, se precizează în analiza menţionată.

În ceea ce priveşte Timişoara, apartamentele noi au ajuns să fie scoase la vânzare la preţuri care le depăşesc pe cele din Capitală, conform Indicelui Imobiliare.ro, după scumpiri cu aproape 22% în ultimele 12 luni şi de 4% în ultimele 30 de zile. Preţul mediu pe acest segment este în prezent de 1.960 euro/mp, valoare ce readuce Timişoara în primele trei poziţii ale topului oraşelor cu cele mai scumpe apartamente noi.

Mult mai accesibile rămân însă apartamentele vechi a căror valoare medie este de 1568 euro/mp şi care au înregistrat o creştere medie de 7% în ultimul an. De altfel, Timişoara este oraşul cu cele mai accesibile apartamente vechi dintre top 6 centre urbane ale ţării.

În Constanţa, preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi scoase la vânzare a înregistrat în ultimele 12 luni cea mai mică variaţie, de 4,2%, şi a ajuns la 1.806 euro/mp util. Oferta rămâne una bogată pe litoral, ceea ce ţine încă sub control preţul mediu al apartamentelor. O creştere anuală mult mai mare, de 11,5%, a fost înregistrată în cazul apartamentelor vechi, al căror preţ mediu a fost la finalul lunii mai de 1.630 euro/mp.

Centrul regional cu prețuri accesibile față de restul țării

„Deşi apartamentele noi din Iaşi sunt acum cu 13% mai scumpe decât anul trecut, Iaşul rămâne un oraş cu locuinţe accesibile. Preţul mediu pe care îl achită cumpărătorii pentru un apartament nou a ajuns la 1.600 euro/mp util. Chiar dacă locuinţele noi se vând în continuare cu preţuri mai mari faţă de cele de pe piaţa veche, ritmul în care au crescut preţurile în cazul acestora din urmă este mai accelerat. Discutăm despre un avans de aproape 14% până la valoarea de 1.587 euro/mp util”, relevă analiza Imobiliare.ro.

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor apartamentelor în oraşele medii, cea mai spectaculoasă creştere a avut loc în Oradea, unde avansul anual este de 17,2% în ultimele 12 luni şi de 1,8% în ultima lună. Preţul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare în Oradea este de 1.602 euro/mp.

„Oraşul de dimensiuni medii cu cele mai scumpe apartamente din România este însă Sibiu, unde avem o valoare de 1.640 euro/mp şi un ritm anual de creştere de 12,4%. La mică distanţă se situează piaţa rezidenţială din Craiova, unde preţul mediu solicitat pentru locuinţe a fost la finalul lunii mai de 1638 euro/mp, înregistrând o creştere anuală de 9,2%”, se mai arată în analiză

La polul opus, în Ploieşti preţul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare este de 1.116 euro/mp, aici având loc şi cel mai mic avans anual dintre oraşele analizate, de 3,4%.

Apar primele semne de creștere în viitor

Pe de altă parte, nmărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut cu 3,1% în primele patru luni, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate recent. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2024 s-au eliberat 11.000 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale iar creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+197 autorizaţii), Vest (+152), Bucureşti-Ilfov (+109), Sud-Muntenia (+76) şi Sud-Vest Oltenia (+29). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru (-200 autorizaţii), Sud-Est (-20) şi Nord-Vest (-16). Conform INS, în luna aprilie 2024 s-au eliberat 3.578 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+17,8% faţă de luna martie 2024), cu o suprafaţă utilă totală de 864.175 mp (+23,2%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 69,7% sunt pentru zona rurală.

Profilul teritorial

În profil teritorial, creşterea numărului autorizaţiilor de construire este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+141 autorizaţii), Sud-Muntenia (+132), Vest (+93), Centru (+82), Nord-Vest (+71) şi Bucureşti-Ilfov (+39). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Est (-15 autorizaţii) şi Sud-Vest Oltenia (-2).

De asemenea, în luna aprilie 2024 s-au eliberat 599 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (+0,2% faţă de luna martie 2024), în suprafaţă utilă totală de 607.400 mp (+88,9%). Comparativ cu luna martie, s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+285.923 mp). În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+259.019 mp), Nord-Vest (+45.619), Nord-Est (+28.578), Sud-Muntenia (+463) şi Sud-Vest Oltenia (+288). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-31.717 mp), Centru (-15.823) şi Sud-Est (-504).

Suprafața totală este în creștere

Totodată, în luna aprilie 2024 se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+33,7%) cât şi a suprafeţei utile totale (+48,3%) comparativ cu luna aprilie 2023. În profil teritorial, această creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+901 autorizaţii) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (+213 autorizaţii), Sud-Muntenia (+151), Nord-Vest (+141), Vest (+136), Centru (+131), Bucureşti-Ilfov (+111), Sud-Est (+15) şi Sud-Vest Oltenia (+3).

Comparativ cu luna aprilie 2023, în luna aprilie 2024 s-a înregistrat o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (+28,3%) cât şi a suprafeţei utile totale (+77,3%). În profil teritorial, creşterea suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+264.769 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+277.792 mp), Nord-Est (+57.343), Nord-Vest (+21.989), Sud-Est (+14.071) şi Sud-Vest Oltenia (+3.753). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (-65.550 mp), Vest (-29.755) şi Centru (-14.874).

Consiliul Concurenţei a pus lupa pe piața imobiliară

Consiliul Concurenţei anunţă că a demarat un studiu pe piaţa imobiliară rezidenţială şi nerezidenţială din municipiul Bucureşti, pentru a identifica posibile bariere care stau în calea dezvoltării industriei, dar şi aspectele care pot induce în eroare consumatorul.

”Consiliul Concurenţei a demarat un studiu pe piaţa imobiliară rezidenţială şi nerezidenţială din municipiul Bucureşti, pentru a identifica posibile bariere care stau în calea dezvoltării industriei, dar şi aspectele care pot induce în eroare consumatorul”, informează autoritatea de concurenţă.

În cadrul studiului, vor fi analizate relaţiile între companiile active pe piaţă, dar şi modul de operare al acestora în diferite faze de dezvoltare imobiliară. Astfel, autoritatea de concurenţă vizează clarificarea aspectelor care pot afecta concurenţa şi, implicit consumatorii, cum sunt legislaţia, ritmul de dezvoltare, cauzele care conduc la creşterea preţurilor sau la eventuala diminuare a calităţii în construcţii.

Ca urmare, Consiliul Concurenţei va solicita informaţii de la actorii activi pe piaţa imobiliară, precum şi opinia consumatorilor cu privire la calitatea construcţiilor, a facilităţilor disponibile sau a managementului acestora. La finalul analizei, Consiliul Concurenţei va emite propuneri şi recomandări pentru eliminarea problemelor identificate.

”Reamintim că prioritatea autorităţii de concurenţă este reprezentată de identificarea şi eliminarea oricăror disfuncţionalităţi manifestate în cadrul pieţelor şi remedierea eventualelor disfuncţionalităţi privind accesul sau relaţiile companiilor active pe piaţă. De asemenea, în cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona”, informează Consiliul Concurenţei.

 

Publicitate și alte recomandări video