Cotaţia petrolului Brent a coborât cu 2,08%, la 86,05 dolari pe baril, iar cea a petrolului West Texas Intermediate, de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu 2,3%, la 83,17 dolari pe baril. Dolarul a urcat luni la maximul ultimelor două săptămâni, susţinut de tensiunile dintre Rusia şi Occident legate de Ucraina şi perspectiva majorării dobânzilor de către Rezerva Federală din Statele Unite.

Preţul petrolului Brent a urcat cu peste 1 dolar în prima parte a şedinţei de tranzacţionare, din cauza îngrijorărilor privind oferta limitată şi riscurile geopolitice din Europa şi Orientul Mijlociu. Escaladarea în continuare a situaţiei atât în ​​Ucraina, cât şi în Orientul Mijlociu ”justifică o primă de risc asupra preţului petrolului, deoarece ţările implicate, Rusia şi Emiratele Arabe Unite, sunt membri importanţi ai OPEC+”, a declarat analistul Commerzbank Carsten Fritsch.

Tensiunile din Ucraina au crescut în ultimele luni, după ce Rusia a deplasat trupe în apropierea graniţelor sale, alimentând temerile de întrerupere a aprovizionării în Europa de Est. În Orientul Mijlociu, Emiratele Arabe Unite au interceptat şi distrus două rachete balistice Houthi care vizau ţara din Golf, luni, după un atac mortal produs cu o săptămână mai devreme.

Între timp, banca Barclays şi-a majorat previziunile privind preţul mediu al petrolului cu 5 dolari pe baril pentru acest an, invocând scăderea capacităţii neutilizate şi riscurile geopolitice crescute. Banca şi-a ridicat previziunile de preţ mediu pentru 2022 la 85 de dolari şi, respectiv, 82 de dolari pe baril pentru Brent şi, respectiv, WTI. Ambele contracte de referinţă au crescut pentru a cincea săptămână la rând săptămâna trecută, câştigând aproximativ 2%, pentru a atinge cel mai mare nivel din octombrie 2014.

Preţurile petrolului au urcat cu peste 10% în acest an din cauza preocupărilor legate de ofertă, iar OPEC+ are probleme să asigure o creştere lunară a producţiei cu 400.000 de barili pe zi, conform unui acord între statele membre.