Prezbiopia este un proces normal de „îmbătrânire“ a ochilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 26.09.2021

Prezbiopia este un proces normal de „îmbătrânire“ a ochilor

GALERIE
prezbiopia (1)
  • prezbiopia (1)
- +

Monica Pavelescu, 22 ani, Botoşani: „Mama mea are 46 de ani şi a fost diagnosticată cu prezbiopie. A ajuns să facă acest control oftalmologic la recomandarea unui medic neurolog la care s-a dus pentru că o durea capul frecvent şi avea privirea înceţoşată. Ea s-a temut să nu aibă vreo tumoră, ceva. Investigaţiile neurologice au ieşit bune şi atunci i sa spus să facă şi un consult oftalmologic. N-a prea înţeles de ce a făcut această boală. I s-a recomandat să poarte ochelari, dar mama crede că, din cauza emoţiei, nu a reţinut chiar tot ce i-a spus medicul oftalmolog. De aceea nici nu s-a putut relaxa şi încă se mai teme că nu va scăpa de acele dureri de cap şi de vederea neclară. Mă puteţi ajuta cu un sfat din partea unui medic oftalmolog din Iaşi?“

Prof. Univ. Dr. Dănuţ Costin, medic primar oftalmolog, Şeful Secţiei de Oftalmologie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „N. Oblu“, Iaşi: „Prezbiopia reprezintă diminuarea puterii de acomodare a ochiului, odată cu înaintarea în vârstă, mai ales la distingerea obiectelor de aproape. Pe măsura apropierii de vârsta medie, cristalinul (lentila ochiului) se subţiază şi îşi pierde din elasticitate. În mod normal, acomodarea vizuală reprezintă capacitatea cristalinului de a-şi modifica convexitatea şi grosimea, pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distanţe. Pierderea acestei proprietăţi duce la diminuarea vederii, deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine.

Aceste probleme încep să fie remarcate în jurul vârstei de 45 de ani când, pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar, acestea trebuie îndepărtate de ochi, pentru a vedea mai bine. În mod normal, muşchii care susţin cristalinul se relaxează şi se contractă în funcţie de distanţa la care se află obiectele. În prezbiopie, muşchii încă funcţionează, dar cristalinul îşi pierde din elasticitate şi nu-şi mai poate modifica convexitatea, pentru a vedea bine obiectele de aproape. Imaginile sunt focalizate în spatele retinei, în loc să fie focalizate pe retină, aceasta determinând o vedere neclară. Pentru îmbunătăţirea vederii se măreşte distanţa dintre obiect şi ochi şi, astfel, proiecţia va avea loc la nivelul retinei.

Cu toţii am văzut cum unele persone îndepărtează ziarul, de exemplu, până ce obţin o imagine bună, pentru a distinge cuvintele. Din acest motiv, prezbiopia este uneori numită şi sindromul „braţului scurt“. Practic, prezbiopia este un proces normal în cadrul îmbătrânirii. Aşa cum am mai menţionat, odată cu înaintarea în vârstă, cristalinul se subţiază şi îşi pierde din elasticitate, iar muşchii ce susţin cristalinul sunt şi ei uşor afectaţi. Aceste două schimbări scad capacitatea de acomodare, în special pentru vederea la apropiere. Însă, aceste modificări apar gradat, deşi poate părea că această diminuare a acomodării survine brusc. Principalul simptom al prezbiopiei este vederea neclară, în special în distingerea obiectelor apropiate.

Aceasta se înrăutăţeşte la lumină slabă sau pe un fond de oboseală. Prezbiopia poate, de asemenea, să producă cefaleee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor). Boala poate fi diagnosticată printrun control oftalmologic obişnuit. Medicul oftalmolog va testa acuitatea vizuală, puterea refractară (capacitatea ochiului de a schimba focalizarea de la apropiere la depărtare), starea muşchilor şi starea retinei. Medicul va putea măsura şi dioptriile în cadrul acestui consult. În mod normal, prezbiopia poate fi corectată cu ochelari sau lentile de contact.

Dacă persoana afectată de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact până atunci, i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape. Eu nu v-aş recomanda cumpărarea ochelarilor fără recomandarea medicului deoarece puteţi avea dioptrii diferite la ochi, contează şi măsurarea distanţei oculare, astfel încât să se poată citi fără ca ochii să obosească. Dacă prezbiopia se suprapune la o persoană care deja foloseşte ochelari pentru apropiere, distanţă sau astigmatism, este nevoie de o nouă reţetă. Se poate recomanda folosirea unor lentile progresive, care asigură o vedere clară şi confort în mod continuu la orice distanţă, acestea având zone cu diverse corecţii pentru vederea la distanţă, medie sau de aproape.

De asemenea, se pot folosi şi lentile degresive, avantajul acestora fiind acela că oferă vedere clară si un câmp vizual generos pentru vederea la aproape şi cea la semidistanţă. Acest lucru înseamnă că, stând la birou avem vedere periferică bună şi o imagine clară în jurul nostru pe o rază începând cu 1 metru până la 2.5 metri. Este o soluţie bună pentru prezbiţii care nu au încă nevoie de corecţia pentru vedere la distanţă, pentru cei care lucrează la birou (văd clar atât documentele de pe birou, ecranul calculatorului cât şi persoana aşezată în faţa biroului).

Pe masură ce boala avansează, se recomandă consultul de specialitate pentru noile modificări. Dacă nu se doreşte folosirea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact se poate apela şi la chirurgie pentru a corecta prezbiopia. Procedurile folosite în tratamentul prezbiopiei sunt: LASIK - un tip de operaţie laser folosită pentru a schimba forma corneei, pentru reducerea dioptriilor ochelarilor sau lentilelor de contact la persoanele cu miopie severă; PRK - keratectomie fotorefractară, care foloseşte laserul pentru a modela corneea şi înlocuirea cristalinului natural cu unul artificial prin implant. Nici una din aceste interventii chirurgicale nu va reda vederea într-o stare perfectă.

De exemplu, se poate efectua intervenţia chirurgicală, pentru corectarea vederii la distanţă şi se recomandă folosirea ochelarilor pentru citit pentru corectarea vederii de aproape sau se poate interveni chirurgical la unul din ochi pentru corectarea vederii la distanţă şi la celălalt ochi pentru corectarea vederii la apropiere. Aşa cum v-am mai menţionat, vederea de aproape se înrăutăţeşte din cauza prezbiopiei în jurul vârstei de 45 de ani.

Până la 60 de ani ochii îşi vor pierde capacitatea de acomodare în mod continuu, necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. Însă, vestea bună este că la această vârstă (60 de ani), acest proces se opreşte şi vederea nu se mai înrăutăţeşte. De aceea, sfatul meu este ca doamna să ţină legătura cu medicul său curant oftalmolog, să poarte ochelarii cu dioptriile care i-au fost prescrise şi să-i menţioneze orice modificare privind acuitatea vizuală“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Fascinaţia şi corvoada Cupei

Nicolae GRECU

Fascinaţia şi corvoada Cupei

Competiţia KO are farmecul ei, dar cu rezerve aduse de pe alte coclauri ori tineri crescuţi prin rizibilul „mentoring” e greu să te baţi chiar şi cu Văsălie de la Baia Mare.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (V)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (V)

Speculaţiile etimologico-istorice continuă cu o discuţie despre denumirile vaselor moderne.

Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

pr. Constantin STURZU

Metallica. Dar ce fel de monstru? (I)

Kim Ung-Yong, supranumit "copilul-minune" şi "omul cu cel mai ridicat coeficient de inteligenţă de pe pământ", fost cercetător la NASA, a ales să se retragă, încă tânăr fiind, în ţara sa natală, Coreea de Sud, la o facultate din provincie, ca profesor. 

La plimbare pe axa culturală (1)

arh. Ionel OANCEA

La plimbare pe axa culturală (1)

Dacă parcurgi Iaşul de la Palatul Culturii până la ultimul rond al bulevardului Carol, intrat definitiv în memoria colectivă cu numele de Copou, oricât nerv critic ar avea cineva din partea locului sau de oriunde, trebuie să recunoască, să accepte, să admire personalitatea, duhul specific, farmecul oraşului. Axa aceasta nu este perfectă. În urbanism, indiferent unde în lume, nu există perfecţiune. Dar este vie, variată, dinamică. Este o poveste care se lipeşte de sufletul iubitor de oraş. Dacă reuşim să întregim povestea, să-i adâncim semnificaţiile, ea poate deveni un spaţiu cultural cu forţă de seducţie universală.

pulspulspuls

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Iaca un partid şi pentru Gigi!

Pentru că tot e uichend şi, aşa cum am mai zis, nu vrem să vă mai amărâm pandemia cu acreala din politica actuală, am zis că, iată, să vă mai prezentăm şi fate ancorate în sinergia trecutului. 

Caricatura zilei

Victorie Cîțu

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.