Chiar dacă și alți cercetători au creat reconstrucții similare, aceasta este prima care reproduce exact structura chimică și 3D a unui virus „viu”.

Descoperirea ar putea conduce la cercetarea unei alternative la antibiotice, pentru a reduce amenințarea rezistenței antibacteriene.

Cercetarea, care a fost publicată în revista Faraday Discussions, a fost efectuată folosind datele existente ale structurilor virusului măsurate prin crio-microscopie electronică (cryo-EM) și modelare computațională, care a durat aproape trei ani, în ciuda utilizării unor supercalculatoare din Marea Britanie și Japonia.

Descoperirea va deschide calea cercetării proceselor biologice, care în prezent nu pot fi examinate pe deplin, deoarece genomul lipsește din modelele de virus.

Reușita va permite oamenilor de știință să afle modul în care un bacteriofag - un tip de virus care infectează bacteriile - ucide o anumită bacterie care cauzează boli. În prezent, nu se știe cum se întâmplă acest lucru, dar această nouă metodă de a crea modele mai precise deschide calea către cercetări suplimentare în utilizarea bacteriofagelor pentru a ucide bacteriile care pun viața în pericol.

Reușita ar putea duce la un tratament mai direcționat al bolilor care sunt tratate în prezent cu antibiotice și ar putea ajuta la combaterea amenințării tot mai mari pentru omenire, respectiv rezistența la antibiotice.

„Până acum nimeni altcineva nu a fost capabil să construiască un model de genom nativ al unui întreg virus la un nivel atât de detaliat (atomistic)”, a declarat dr. Dmitry Nerukh, de la Departamentul de Matematică al Colegiului de Inginerie și Științe fizice a Universității Aston, autorul acestei reușite.

„Abilitatea de a studia mai clar genomul unui virus este incredibil de importantă. Fără genom a fost imposibil să știm exact cum un bacteriofag infectează o bacterie”, a precizat savantul.

Această dezvoltare va permite de acum virusologilor să răspundă la întrebări la care anterior nu puteau răspunde.

„Acest lucru ar putea duce la tratamente direcționate pentru a ucide bacteriile periculoase pentru oameni și pentru a reduce problema globală a bacteriilor rezistente la antibiotice, care în timp devin din ce în ce mai grave”, a mai spus omul de știință.

Potrivit autorilor, abordarea are multe alte aplicații potențiale. Una dintre acestea este crearea unor reconstrucții computaționale pentru a ajuta crio-microscopia electronică - o tehnică folosită pentru a examina forme de viață răcite la temperaturi extreme.