Prima sentință pentru „părinții monștri” de la Scopoșeni. Ani de zile de abuzuri, bătăi și pedepse inumane aplicate celor patru copii: sentințe ce par mult prea blânde

Situația în care s-au aflat trei copii brutalizați continuu chiar de asistenții maternali care ar fi trebuit să aibă grijă de ei este cu atât mai gravă cu cât copiii nu aveau unde să se ducă, având de ales între un mediu abuziv și stradă. O condamnare cu suspendare și o simplă amendă penală au reprezentat soluția dată de judecători cazului.

Diagnosticul demonstra clar că fetița era victima unui abuz îndelungat

O asistentă socială a Direcției de Protecție a Copilului (DGASPC) a vizitat pe 20 decembrie 2017 locuința soților Petrișor și Daniela Ionescu din satul Scopoșeni, comuna Gorban, ambii angajați ca asistenți maternali ai Direcției. Aceștia aveau în grijă patru copii, respectiv un băiat de 16 ani (A.), o fată de 10 ani (B.) și două surori, în vârstă de un an, respectiv doi.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Starea acesteia din urmă a alarmat-o pe asistenta social. Fetița era murdară și prezenta vânătăi pe mâini și picioare, pe spate, dar și pe față. A fost internată de urgență, iar diagnosticul pus de medici demonstra clar că fetița de doar doi ani era victima unui abuz îndelungat și sistematic. Medicii Spitalului „Sf. Maria” au identificat fracturi ale oaselor radius, peroneu și ale labei piciorului drept vechi de 10-12 zile și neglijate, numeroase vânătăi cu vechimi și poziționări diferite, rezultate în urma unor lovituri repetate cu obiecte contondente, anemie carențială și sindrom Silverman, al copilului abuzat. Concluzia medicilor a fost că leziunile nu îi puseseră fetiței viața în pericol, dar reflectau „o gravă formă de abuz fizic și neglijență”.

Lui Petrișor Ionescu i-a fost desfăcut contractual de muncă, întrucât fetița îi fusese încredințată oficial lui în grijă. Ancheta ulterioară a stabilit însă că lucrurile nu stăteau chiar așa. Luați la întrebări, cei doi soți s-au apărat, afirmând că habar n-aveau de rănile fetiței. Acestea nu puteau proveni decât de la ceilalți copii avuți în grijă. Ba chiar, băiatul a și mărturisit că el ar fi bătut-o pe fetiță. Anchetatorii aveau să descopere ulterior însă că puștiul mințea. Fusese amenințat de Daniela Ionescu că va fi aruncat în drum dacă nu ia asupra sa întreaga vină.

Luat ușor, copiii aveau să povestească cu totul altceva

Luat ușor, copilul a povestit anchetatorilor că asistenta maternală o bătuse pe fetiță cu o bucată de lemn, desprinsă dintr-o jucărie, până se învinețise, pentru că plângea. Mai înainte, tot în decembrie, o bătuse cu coada de lemn a unei mături, din același „motiv”. Fata de 10 ani a confirmat cele spuse de băiat. Daniela Ionescu aplica frecvent „corecții” fizice fetiței de doar doi ani, lovind-o cu ce găsea la îndemână, fără a-i păsa de suferința acesteia.

„Subiectul a prezentat o simptomatologie psihică caracterizată de stare anxioasă generalizată, nesiguranță emoțională, hipervigilență și afectivitate negativă persistentă. În plan relațional, prezintă dificultăți majore de încredere în adulți, tendințe de izolare, și reacții emoționale disproporționate la stimuli percepuți ca ostili sau amenințători. Există un grad ridicat de certitudine psihologică că starea actuală a persoanei evaluate este consecința directă a mediului relațional disfuncțional și abuziv oferit de asistentul maternal”, s-a menționat în raportul psihologic întocmit pentru fetiță.

Dintr-un copil normal de doi ani, în doar patru luni cât stătuse la soții Ionescu, fetița devenise un animal hăituit. Până să fie aduse în familie și cele două fetițe, fata mai mare fusese ținta favorită a asistentei maternale, fiind bătută frecvent, de la vârsta de 8-9 ani, când nu știa să-și facă temele sau, pur și simplu, când femeia se enerva. Daniela Ionescu începuse să consume alcool aproape zilnic și o trimitea pe fată la magazine din sat pentru a cumpăra țigări, bere și tărie.

„Fără a avea un motiv anume eram lovită, ori de câte ori se enerva sau greşeam eu ceva. Am avut leziuni vizibile pe corp, vânătăi pe picioare, însă acestea nu au fost observate de alte persoane, cu excepţia lui A. (băiatul, n.r.), care mă înţelegea. Când mergeam la școală, Daniela Ionescu îmi spunea să-mi iau pantaloni lungi, cu toate că era cald afară pentru a nu se vedea leziunile de pe picioare”, a povestit fata anchetatorilor.

Când se considera că nu fusese cuminte, era închis într-o magazie

Și băiatul era bătut, cel mai frecvent de femeie, dar uneori și de soțul acesteia. Petrișor Ionescu îl bătuse o dată cu pumnii în față, încât a țâșnit sângele, pentru că fuma. Când se considera că nu fusese cuminte, era închis într-o magazie, unde era și pedepsit. O dată, fata o văzuse pe Daniela Ionescu în magazie, urcată cu un picior peste piciorul băiatului, iar cu celălalt, pe mâna lui. Băiatul țipa, în timp ce femeia îl lovea cu un băț. Cu altă ocazii, băiatul fusese izbit cu capul de pereți sau bătut în cap cu un băț.

În privința băiatului, psihologii au identificat sechele ce proveneau cel mai probabil din evenimente traumatice din copilăria mică: anxietate crescută, stimă de sine scăzută, blocaje emoționale și cognitive, emoții de furie, incapacitate de comunicare și comportamente asociale, el încercând să se apuce de furat. Se afla la soții Ionescu de la vârsta de un an, percepându-i practic ca pe părinții săi. Aproape că i se părea violența ca ceva normal, loviturile primite nefiind percepute ca având intensitate mare.

• Citește și: ÎN-GRO-ZI-TOR! Cum a fost ucisă Sophia, un copil de 2 ani, de părinţi descreieraţi şi, mai ales, de nepăsarea unor martori

Au fost și aspecte pozitive menționate în raport

Soții Ionescu au fost trimiși în judecată pentru rele tratamente aplicate minorilor, violență în familie, neglijență în serviciu și influențarea declarațiilor. Concluzia judecătorilor după prezentarea rechizitoriului și audierea martorilor, inclusiv a celor doi copii mai mari, avea să fie surprinzătoare.

„Inculpații au avut în general comportamente adecvate în calitatea lor de asistenți maternali față de A., în sensul că i-au asigurat acestuia mijloacele materiale necesare dezvoltării, au asigurat frecventarea de către el a cursurilor școlare, și i-au asigurat suportul atunci când acesta a întâmpinat probleme cu colegii de la școală. Tot în cuprinsul raportului de expertiză s-au reținut și aspecte pozitive privind comportamentul persoanei vătămate: acesta avea un rol activ în mediul școlar, are media 10 la purtare, se afiliază cu ușurință la grupul de covârstnici, se implică și răspunde pozitiv la solicitările adulților”, au reținut judecătorii.

Aceștia nu și-au pus întrebarea dacă nu cumva realizările copilului erau obținute de acesta în pofida felului în care era crescut de cei doi asistenți maternali, nu datorită acestuia.

Copiii au fost scoși din familia Ionescu și mutați inițial în plasament de urgență. Ulterior, au fost încredințați altor asistenți maternali. B. nu s-a putut însă adapta. A fugit în mai multe rânduri, mergând înapoi la Scopoșeni. Tribunalul a decis până la urmă ca fata să fie încredințată din nou Danielei Ionescu, considerându-se că aceasta era cea mai în măsură să gestioneze comportamentul adolescentei. Audiată în timpul procesului, fata a încercat să-i ia apărarea Danielei Ionescu, spunând că aceasta nu are nicio vină și că are o relație foarte bună cu aceasta. Abia când fata a ajuns să aibă probleme cu legea, fiind cercetată ca prezumtiv făptuitor al unei infracțiuni de pornografie infantilă, a fost scoasă definitiv din familia Ionescu. Și în privința fetei, psihologii au creionat un portret sumbru.

„Subiectul a prezentat simptomatologie specifică tulburării de stres posttraumatic, cu retrăirea evenimentelor traumatice, anxietate ridicată, tulburări de somn și reacții emoționale disproporționate în raport cu stimulii. Se observă un tablou afectiv dominat de nesiguranță, instabilitate emoțională, stări de vinovăție și o imagine de sine negativă. Aceste manifestări sunt compatibile cu un diagnostic de tulburare de stres posttraumatic, declanșată și întreținută de mediul relațional abuziv în care s-a aflat minora”, au notat aceștia.

• Citește și: Bărbatul din Iași care a abuzat sexual o fetiţă în vârstă de cinci ani într-un garaj din Arad a fost trimis în judecată în stare de arest

Cea mai gravă infracțiune: rele tratamente aplicate minorilor

Cea mai gravă infracțiune de care fuseseră acuzați soții Ionescu a fost cea de rele tratamente aplicate minorilor. Pedepsită cu închisoarea pe un termen cuprins între 3 și 7 ani, aceasta constă în „punerea în primejdie gravă, prin măsuri sau tratamente de orice fel, a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinți sau de orice persoană în grija căreia se află minorul”. Magistrații Judecătoriei Răducăneni au apreciat că în cazul copiilor mai mari, infracțiunii îi lipsea tipicitatea. Cu alte cuvinte, ea trebuia să se manifeste cu o anumită frecvență și repetabilitate care să ducă la afectarea serioasă și gravă a copiilor sub aspectul dezvoltării lor ulterioare, ceea ce nu s-ar fi întâmplat.

„Instanţa constată că dezvoltarea fizică și psihică a celor doi minori nu a fost pusă în pericol grav prin tratamentele la care au fost supuși de către inculpați”, au apreciat judecătorii.

Aceștia au considerat că băiatul „a fost pedepsit în mod nepotrivit, însă fără o agresivitate deosebită”. Lovirea cu pumnul în față, cu capul de pereți sau cu bățul nu ar imprima „un caracter suficient de grav al acțiunilor inculpaților”.

„Simpla exercitare deficitară, cu elemente pozitive, dar și cu destule elemente negative în procesul de creștere a minorului, nu este suficientă din punctul de vedere al instanței pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infacțiunii de rele tratamente aplicate minorului”, au spus judecătorii, care au subliniat în mai multe rânduri faptul că inculpații au asigurat mereu condițiile materiale copiilor abuzați.

Magistrații au remarcat faptul că B. manifesta „o tendință spre libertinaj, vagabondaj și interes ridicat spre persoanele de sex opus, pe fondul labilității emoționale”, fără a considera însă nici acest lucru ca fiind o afectare gravă a dezvoltării morale a fetei. Ca urmare, cei doi inculpați au fost achitați de această învinuire.

Altfel au stat însă lucrurile atunci când a fost vorba de agresarea fetiței de doi ani. În privința ei, judecătorii au apreciat că fusese pusă într-un pericol grav, mai ales că avusese nevoie de 50-55 de zile de îngrijiri medicale. Magistrații au luat însă în considerare în favoarea Danielei Ionescu faptul că era asistent maternal din 2003, fiind constant reatestată și evaluată psihologic. Se afla la primul contact cu legea penală și depusese caracterizări pozitive la dosar. A fost condamnată pentru rele tratamente aplicate minorului la 3 ani de închisoare, dar cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de patru ani. Ei i s-a interzis totodată să mai exercite activitatea de asistent maternal timp de cinci ani. Pentru violență în familie, ea a fost condamnată la plata unei amenzi penale de 7.500 lei, echivalentă cu 300 de zile-amendă. Răspunderea penală pentru celelalte fapte de care au fost acuzați cei doi soți s-a prescris. Sentința Judecătoriei Răducăneni nu este definitivă, ea putând fi contestată.

 

Publicitate și alte recomandări video