Prima zi de FIE: mii de spectatori, reprezentatii de inalta calitate
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 26.02.2021

Prima zi de FIE: mii de spectatori, reprezentatii de inalta calitate

GALERIE
magazin de sinucideriirimescuirimescu vernisajsaraimanserile fie
  • magazin de sinucideri
  • irimescu
  • irimescu vernisaj
  • saraiman
  • serile fie
- +

Serile FIE

Despre Divertis, jazz și Casa Studenților anilor '80

FIE Iași, 15 iunie - Scaunele din fața scenei amplasate pe bulevardul Ștefan cel Mare s-au umplut de muzică și veselie în cea de-a doua zi a Serilor FIE de sâmbătă, 15 iunie. Compozitorul Romeo Cozma și umoristul Florin Constantinescu și-au apropiat publicul începând cu ora 20.30 prin poveștile, întâmplările și amintirile adunate într-un mănunchi de ani. Astfel, au reușit să demonstreze că „se poate face într-adevăr performanță pornind din capitala culturală a României, Iașul”, după cum a spus Andrei Giurgia, moderatorul discuției. Numele invitaților au fost asociate cu umorul și muzica de calitate care s-au născut în capitala Moldovei în perioada comunistă.

Dialogul a dezvăluit punctul comun al celor doi invitați, reprezentat de Casa de Cultură a Studenților, locul în care cei doi s-au lansat în anii ’80. Umoristul Florin Constantin își amintește nașterea trupei Divertis ca fiind o „inconștiență pe care nu aș mai risca să o repet acum, la momentul respectiv ajutată de complicitatea oamenilor” care i-au susținut pe cei „trei nebuni.”

 

În viziunea acestora, vremurile erau marcate de „o foame extraordinară de cultură, fiind printre puținele metode în care puteai să te rupi de tristețe”. Compozitorul Romeo Cosma a subliniat faptul că, deși jazz-ul era considerat un gen de muzică marginalizat, reprezenta de fapt „un simbol al libertății, o modalitate de a evada prin sunete, prin plăcere”. Dincolo de aspectele pozitive ale vremurilor încărcate de cultură, cei doi invitați au respins ideea de nostalgie, lucrurile bune fiind acoperite de foarte multe rele și frică. „De apreciat este faptul că oamenii se îndrăgeau și se iubeau mai mult, fiind liniștiți în sărăcia lor”, a concluzionat umoristul Florin Constantin.

Romeo Cozma este profesor, compozitor și pianist român, fondator al Clubului de jazz „Richard Oschanitzky” de la Casa de Cultură a Studenților din Iași, recunoscut pentru varietatea de genuri și stiluri abordate în creația muzicală, iar Florin Constantin este membru și întemeietor al grupului de umor Divertis, alături de Toni Grecu și Doru Antonesi. Serile FIE sunt organizate în parteneriat cu Ziarul de Iași, liderul presei ieșene.

Mădălina OLARIU

 

Seara culturală japoneză

Japonia din Muzeul Unirii

FIE Iași, 15 iunie - Sâmbătă seară, la Seara culturală japoneză, la FIE, am pornit într-o călătorie muzicală în jurul lumii și ne-am lăsat urechile mângâiate de muzica ce s-a desprins de clapele pianului la care a cântat Hiroko Minakami, artista japoneză care a susținut peste 800 de concerte pe toate meridianele mapamondului.

Sala „Dubla Alegere” de la Muzeul Unirii a fost neîncăpătoare, la eveniment luând parte aproximativ 200 de persoane. „Am văzut că oamenilor le-a plăcut foarte mult. Noi românii suntem curioși, moldovenii și mai curioși, iar, atunci, ceva care ni se pare mai exotic sau despre care știm mai puține lucruri ne atrage. E și firesc asta, până la urmă, dacă nu mai suntem curioși, suntem morți”, a declarat Liviu Antonesei, organizatorul evenimentului.

Prezentatorul serii de cultură ne-a lăsat de înțeles că vom fi martorii unui crâmpei de cultură japoneză, după ce, înainte de începerea evenimentului, aproximativ 20 de persoane și-au împleticit degetele printre cartoane colorate, încercând să realizeze cocori sau semne de carte la workshopul de origami, împreună cu voluntarii Asociației româno-japoneze din Iași, „Himawari”. „Origami nu e dificil. Este o practică chinezească preluată de japonezi. Pare greu, dar după ce prinzi tehnica nu mai este. Cei care au fost astăzi aici s-au descurcat, iar majoritatea au fost începători”, a declarat Mădălina Șraier, membru al asociației.

Ochii ne-au fost furați apoi de chimonourile încinse cu brâuri colorate, purtate de tinere românce sau japoneze. Acestea au făcut „cea mai scurtă demonstrație de artă tradițională japoneză”, publicul putând, așadar, să asiste la ceremonia ceaiului, tradiție veche de peste 600 de ani.

Jovială și plină de umor, artista Hiroko Minakami a pus zâmbetul pe buze ieșenilor, prin prezentările în limba română pe care le-a făcut înaintea fiecărei piese pe care urma să o interpreteze. „Sunt fericită să concertez în această seară aici, la Iași. Sper să vă placă”, a surprins aceasta auditoriul, pe înțelesul lor. Fiica sa, Anna Eugenia, a dansat pe ritmul impus de clape, într-un costum tradițional japonez. Seara s-a încheiat cu membrii asociației româno-japoneze, care au dansat dansul minerului și dansul pălăriilor cu flori, arătându-ne, prin pașii simpli făcuți, că cultura japoneză, deși foarte diferită, are o frumusețe care e nu este greu de înțeles dacă depui puțin efort.

Ana SIPOȘ

 

Opera Film Festival

Operavox, magie și culoare în aer liber

FIE Iași, 15 iunie - Sub auspiciile operei, Bulevardul Ștefan cel Marea vibrat, sâmbâtă seara, de la 21.30, ca o curte imperială. Iar zeii și demonii, alături de cavaleri și domnițe, au purtat publicul către alte lumi și timpuri, prin culoare și joc.

A doua seară de Opera Film Festival în aer liber din cadrul Festivalului Internațional al Educației, FIE 2013, a lansat, pentru prima dată la Iași, un concept nou și îndrăzneț, Operavox, care-și propune să atragă prin animație spectatori de toate vârstele. Și, astfel, au fost proiectate, în premieră, într-un singur spectacol, șase opere celebre: Flautul Fermecat, de Wolfgang Amadeus Mozart, Bărbierul din Sevilla, de Giacchino Rossini, Carmen de Georges Bizet, Aurul Rinului, de Richard Wagner, Rigoletto de Giuseppe Verdi și Turandot de Giacomo Puccini.

Poveștile din ceruri

Dacă te uiți la nori, te-apucă o amețeală nebună, iar dacă îndrăznești să privești ochii personajelor, culorile te zăpăcesc. Publicul, totuși, e relaxat, iar pe unii îi vezi cum șușotesc amuzați de replicile spumoase ale prințului Tamino și ale prințesei Pamina, sau de nasul borcănat al Bărbierului celebru. Din fața scenei, operele par un simplu joc al acuarelelor, care crează un spectacol grandios. Zici că cineva se încăpățânează să se joace pe pânza de pe scenă cu o pensulă măiastră, lăsând să se vadă urme de poveste. Și, de regulă, aceasta este o dragoste neîmplinită, dar aranjată de zei în așa fel încât să se îndeplinească la momentul potrivit. Numai că, pentru Don Jose și pentru frumoasa Carmen, zeii au ales un final sfâșietor, care s-a încheiat cu un pumnal. Însă oricât de puternici ar fi zeii, în Aurul Rinului povestea s-a sucit și stăpânul lor, Wotan, a fost blestemat.

Sâmbătă seara, pe Bulevardul Ștefan cel Mare din Iași, șase opere celebre au fost sintetizate în câte 30 de minute animate încărcate de emoție și culoare. Ne-am frământat ori de câte ori din boxe tuna câte un blestem și aproape ne-am umflat în pene când recunoșteam câte o replică din piese. La Operavox, ca să alunge aerul rece, cuplurile se țineau de mână, iar copiii stăteau ghemuiți în brațele părinților, mai ciugulind din când în când din câte-o eugenie. Iar la final, am aplaudat frenetic, și tineri, și bătrâni.

Iulia CIUHU

 

Iași Fringe Festival: Cutia cu bomboane otrăvite

FIE Iași, 15 iunie - A doua zi de Iași Fringe Festival a început cu piesa „This is my body, come into my mind”. Reprezentația, care a avut loc de la ora 17.00 la Teatrul FIX, a repovestit și rememorat, prin intermediul teatrului și a dansului, treptele urcate de la copilărie până la maturitate, de la joc la artă. De la ora 20.00, în Clubul Creatorilor, a avut loc spectacolul „Dans Mihai Dobârceanu” și, de la aceeași oră, în Bar Arte spectacolul „Sfârșit, work in progres” a prezentat îmbătrânirea sau „trecerea în rezervă” a lui Robert Bălan, un bărbat care a studiat actoria, și-a mutat apoi atenția spre regie, a profesat ca jurnalist, actualmente șomer, soț, tată și la începutul carierei de actor.

O oră mai târziu, de la 21.00, în Kiddo Cafe, piesa „Sex therapy” și-a propus interogarea relației pe care oamenii o au cu propria lor sexualitate și, tot de la ora 21.00, „Fără cap”, reprezentație care s-a ținut în cafeneaua Maideyi, a povestit despre un tânăr care s-a îndrăgostit de o fată învăluită în mister, într-o zi în care străzile New York-ului au fost cuprinse de ploaie.

 

 

„Magazinul de Sinucideri”, în regia Minodorei Lungu, cu sunetul realizat de Alexandru Rabulea și grafica de Mihaela Lungu, a umplut camera mare a Hand-ului de tineri și râsete. La fiecare câteva replici ori râdeai, ori te speriai de vreo sabie sau un păianjen imens și simandicos, mofturos la mâncare. Jocul celor două fete – Minodora, o păpușă stricată, cu mișcări scurte, bruște, robotice, și Alice, vânzătorul mereu nemulțumit de asistentul său – acompaniat de replicile amuzante, decorul de casă a groazei transformată în magazin de cadouri și muzica pe măsură, au făcut din piesa de sâmbătă seară un loc plăcut din care să nu te mai întorci, dacă ai ales bomboana potrivită.

Ioan STOLERU

 

Șaraiman: Români, dragostea încă mai zvîcnește în apă!

 FIE Iași, 15 iunie - Am fost avertizați că „Șaraiman" va fi o reprezentație nonconformistă și post-modernă despre ratarea unor șanse în viață. Dar sîmbătă, 15 iunie, la Casa de Cultură a Studenților, Răzvan Mazilu și Dan Badea ne-au vorbit despre neputința poporului român de-acum și de veacuri, despre blocajul unei națiuni în stereotipuri și superstiții. De fapt, numai cel de-al doilea ne-a vorbit. Primul doar a zvîcnit perfect spasmodic, în mișcări fragmentate, alternînd intemezzo-urile sale de dans modern cu momentele de stand-up comedy ale lui Badea. Romica Puceanu ne-a amintit că omul e pe pămînt ca o floare de mai - azi o ai, pentru ca mîine să n-o mai ai. De fapt, da, tot despre ratare a fost vorba.

Românii sînt niște mârlani care preferă „berea la pet cu gust de bere la sticlă", care fac grătarul ca acum 1000 de ani - iau „un animal și îl feliază". În vacanță stau toată ziua la plajă „ca să prindă tot soarele" și sfârșesc cu febră de 40 de grade, cât să rămână închiși restul concediului în camera de hotel. Românii adună tot, ca niște hârciogi. Numai lucruri care nu numai că nu o să le folosească după moarte, dar nu o să le folosească la nimic nici măcar în această viață. Mamele lor sunt obsedate de borcane. Degeaba li-s copii „corporatriști", dacă nu le aduc recipiente pentru zacuscă și dulcețuri. Dar și dreptul la râs parcă ne-a fost refuzat a priori. Putem doar să „murim de râs" sau să „ne prăpădim de râs". De aceea, a sta în viață, înseamnă a ne lua în serios. Românii sunt conștienți că trebuie să răspundă cât mai curând comandamenului de „intră și tu în rândul lumii!".

 

 

Dar asta este și ceea ce îi omoară pe dinăuntru. Răzvan Mazilu își înfige cuțite în inimă, se împotrivește și se contorsionează. Ești livrat pe lume ca o valiză, menită să fii purtată de alții, de colo-colo. Dacă nu o vei deschide niciodată și nu îți vei lua viața în mâini, te vei rata. Fiindcă din valiza aruncată poate cădea o puzderie de maci. Ai fost livrat pe lume, ca un colet, însă dacă îți cauți sensul și îndrăznești să îți pui valiza și lumea în cap, vei descoperi viața ca dans și ca bucurie. De fapt ai o colecție de posibilități, și o iarbă ireal de verde pe care poți alege să zburzi, să dansezi, să execulți.

 Să nu mai FIE prejudecăți!

 „Ați făcut vreodată dragoste în apă?" ne întreabă Dan Badea. Primele reprezentări din mintea noastră ar fi orgiile de la Vama Veche. Nimic înălțător sau curat în asta. Mazilu confirmă - dansul dragostei se face cu o jumătate de femeie. De fapt, cu o jumătate de manechin care îl face să se cabreze peste sine, peste viață, peste frumusețe. Extaz pur sau irosire? Nu știm, înțelegeți și Dumneavoastră ce vreți, că doar suntem la un spectacol de dans, de teatru, de fie-ce-o-fi, post dramatic. Cu toate acestea, cealaltă jumătate de femeie stă pe covorul de iarbă, în spatele scenei de la începutul reprezentanției. El chiar n-a văzut-o? Noi chiar nu vedem că ceea ce ne lipsește și ceea ce ratăm este chiar în fața noastră?

Să FIE Facebook! Nici un copil nu se mai joacă. S-au dus vremurile acela. Profesorii intră degeaba în sălile de clasă. Ce, să se umilească să predea „Leptopisețul Moldovei" sau să le spună elevilor că Eminescu și Creangă s-au făcut „muci la Bolta Rece" înainte să scrie „Povestea... poveștilor?". Nici basmele nu mai au farmecul de odinioară. Poate doar manelele ar reuși să ilustreze pentru tânăra generație povestea lui Harap Alb sau a lui Greuceanu. Dar stați. Până la urmă de ce-am spune aceste povești? Nu sunt ele tot niște clișee în care nu crede nimeni? Sunt în istoria noastră și niște inventatori pe care prea puțini îi recunosc. Știați că Vuia a inventat zborul? Mazilu ne arată că putem renaște ca ființe zburătoare dacă pășim în afara valizei în care am fost predestinați să ne încadrăm existența. Și dacă nu putem, nu-i nimic fiindcă, în dulcele spirit lăutăresc, avem muzica și dansul care ne fac să ne iubim cu tot cu durerea pe care-o ducem după noi: „Nu pot să mă las de tine, că ești rece și-mi faci bine".
 
Laura PĂULEȚ

 

Festivalul de Arte Vizuale

Patriarhul sculpturii românești s-a întors la Iași

FIE Iași, 15 iunie - Sâmbată, 15 iunie, la FIE, în cadrul Festivalului de Arte Vizuale, a avut loc vernisajul expoziției „Patriarhul sculpturii românești se reîntoarce la Iași – Ion Irimescu”, la Muzeul Unirii din Iași. Departe de agitația de pe strada Lăpușneanu, expoziția a avut numeroși vizitatori, de toate vârstele, care au putut admira lucrări de grafică și sculptură din patrimoniul muzeal de la Fălticeni, dar și lucrări particulare ale colecționarilor Adrian Aldea, Bogdan Bârlădeanu, Grigore Elisei și Vlad Nedelcu.

„Nu întâmplător am numit această expoziție așa pentru că o serie de coincidențe fac ca această inițiativă să se potrivească, în primul rând, cu rotunjirea unei cifre. Anul aceasta au fost 110 de la nașterea maestrului Ion Irimescu, și totodată, sunt 70 de ani de când Ion Irimescu a pășit în Iași”, a declarat scriitorul Grigore Ilisei, coordonatorul artistic al evenimentului.

Vizitatorii au putut păși printre lucrări de artă, dar în liniște pentru a nu le deranja pe „Femei odinindu-se”, o pictură a artistului Ion Irimescu așezată nu departe de sculptura din ipsos patinat, în mărime naturală a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

La eveniment a luat parte și pictorul Dan Hatmanu, fost student a lui Ion Irimescu, care a reînviat în cuvinte amintirile lui legate de întâlnirile pe care le-a avut cu Ion Irimescu, cât și Aurica Ichim, curator de expoziție la Muzeul Unirii, care a menționat că „mă bucur că am reușit să-i scoatem pe ieșeni de la televizor, să-i ajutăm să se implice pentru a atinge împreună țelul de a devini capitală culturală europeană.”

În cadrul vernisajului a fost prezentat și filmul „Autoportret al artistului la 95 de ani”, realizat de Grigore Elisei, film difuzat pentru prima dată în 1998.

De asemenea, mâine, 16 iunie, va avea loc vernisajul expoziției „Gala Atelier 35”, la ora 18.00, în Piața Unirii.

Evenimentul din cadrul Festivalului Internațional al Educației a fost organizat de Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni.

Iuliana LEONTI

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Dan CONSTANTIN

Politicienii ieşeni faţă în faţă cu adevăraţii băieţi deştepţi

Este un domeniu care cere mai ales creativitate, înţelegerea modului de business şi o conexiune bună la internet.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Mituri şi inerţii

Alexandru CĂLINESCU

Mituri şi inerţii

În ura faţă de „trădătorul” Pacepa acţionează două mituri: mitul Securităţii „patriotice”, care ne-a apărat de duşmani (mai ales de sovietici) şi mitul lui Ceauşescu mare patriot, omul care a făcut o sumedenie de lucruri bune şi care a schimbat faţa României. Aceste două mituri sunt de o deconcertantă tenacitate şi e uşor să ne convingem dând o simplă „raită” pe Facebook.

Cel mai modest dintre pământeni (III)

Neculai SEGHEDIN

Cel mai modest dintre pământeni (III)

La 32 de ani Armstrong îşi trăieşte tragedia vieţii: pierderea fiicei sale, Karen, în vârstă de doi ani, în urma unei tumori la creier. El nu va mai vorbi cu nimeni despre acest fapt, nici măcar cu soţia sa, Janet. Momentul este redat în filmul „First man/ Primul om”, realizat în 2018, la şase ani după moartea astronautului.

„Deşoşocizarea” AUR

Nicolae CREŢU

„Deşoşocizarea” AUR

La cum merg treburile în politichia românească, perspectivele de „spectacol” public al tupeului şi imposturii, din păcate, sunt din ce în ce mai… înfloritoare.

pulspulspuls

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Cum de a apărut scandalul cu şpaga onorabilului Mugurel care bea Ciuc

Multă lumea ne-a sunat să ne întrebe ce se întâmplă cu ultima acţiune a procurorilor de anticorupţie, cea care îl vizează pe Mugurel care bea Ciuc, viteazul penelist care a păstorit cândva şi pe plaiurile noastre. 

Caricatura zilei

Cum s-a petrecut accidentul

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.