Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Haosul din urbanism - Rechinii imobiliari ieseni, ajutați de sentințe: construcțiile ilegale rămân în picioare pe chichițe

GALERIE
chirica santier2
  • chirica santier2
- +

Haosul din urbanism, care a cuprins toate cartierele Iaşului, este "ajutat" şi de sentinţele contradictorii din sălile de judecată. Construcţii ilegale scapă de demolare pe "chichiţe" de formă, fără a se mai judeca fondul problemei. Una des invocată este "lipsa calităţii procesuale". Poliţia Locală, Serviciul de Urbanism, primarul şi Primăria Iaşului intră într-un fel de "loterie". Se poate întâmpla ca pentru un judecător una dintre instituţii să aibă calitate procesuală activă, pentru alt coleg să nu aibă. Se ajunge ca în cadrul aceluiaşi complet de judecată să fie opinii diferite. Primăria a încercat să vină şi cu toate instituţiile odată în instanţă, dar fără un succes garantat. Iată ce a scris un judecător care nu a i-a dat dreptate pentru că plângerea era promovată de prea multe instituţii: "Calitatea procesual activă presupune existenţa identităţii între titularul dreptului şi cel care promovează cererea".

Primăria a devenit ciuca bătăilor în problemele de urbanism. Aceasta, deşi legal nimeni nu poate construi nimic în oraş fără "binecuvântarea" dată de municipalitate sub forma autorizaţiei de construire.

Cu toate că nerespectarea autorizaţiei sau, mai grav, lipsa completă a acesteia scoate în afara legii orice construcţie sub sancţiunea demolării, Primăria pierde pe bandă rulantă procesele prin care cere desfiinţarea construcţiilor ilegale. În ultimii 5 ani, pe rolul instanţelor ieşene s-au aflat aproximativ 200 de dosare privitoare la nereguli urbanistice.

Două treimi au fost pierdute de municipalitate, iar dintre cele câştigate, marea majoritate a constat în dosare legate de vreun ieşean care şi-a construit balcon la parter sau s-a extins pe casa scării, nu în dosare privind afaceri ale "rechinilor imobiliari".

Acestea sunt ocolite de juriştii municipalităţii, ieşenii ajungând să lupte singuri pentru a-şi apăra drepturile. Atunci când totuşi intervine într-un astfel de dosar, Primăria pierde.

Cazurile în care se ajunge la demolare sunt rare şi vizează exclusiv mărunţişuri. Niciodată nu s-a ajuns la demolarea unui bloc construit ilegal. De cele mai multe ori, cazurile nici nu mai ajung să fie judecate pe fond, magistraţii analizând doar excepţiile invocate de cei în culpă. În urbanismul ieşean, excepţia pare să fi devenit regula.

Procedural, analiza unui dosar parcurge două faze. Întâi, sunt verificate excepţiile care fac judecata imposibilă. De exemplu, dacă îţi dai în judecată vecinul pentru că a zgâriat maşina fratelui tău, judecătorul nici nu se va mai uita la fotografiile depuse la dosar şi nici nu va convoca vreun martor.

Va constata că nu tu eşti păgubitul, deci nu ai de ce sări la gâtul vecinului. Este aşa-numita excepţie a lipsei calităţii procesuale active, care impune ca reclamantul să fie titularul dreptului afirmat. Iar această excepţie este cea invocată cu precădere în cazurile de urbanism. Doar dacă nicio excepţie nu împiedică judecarea, se trece la analiza fondului problemei.

În 2016, Primăria mai câştiga procese

Cele mai vechi procese de urbanism menţionate în arhiva online a Ministerului Justiţiei datează din 2016. La acea dată, titularul acţiunii era, fără excepţie, Poliţia Locală. Un poliţist constata o neregulă, întocmea un proces-verbal de amendă şi acorda un termen pentru intrarea în legalitate.

Aceasta era aproape o misiune imposibilă pentru cel vinovat, oricâtă bunăvoinţă ar fi avut. Termenul acordat este, până azi, de doar trei luni, timp în care abia se poate obţine un certificat de urbanism, darămite o autorizaţie. Inevitabil, urma procesul, în care Poliţia Locală cerea desfiinţarea construcţiei.

Acum 5 ani, Poliţia Locală câştiga de regulă procesele de acest tip. Punctul de cotitură pare să fi fost un proces banal, culmea, câştigat de poliţie. Acţiunea plecase de la faptul că Octavian M. îşi modificase şarpanta casei, pentru a transforma podul în mansardă.

Magistraţii Judecătoriei au invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a Poliţiei Locale. Ei au argumentat că dreptul de a sesiza instanţa îl avea M.T., şeful Serviciului Urbanism şi Afişaj Stradal din cadrul Poliţiei Locale, pentru că acesta aplicase amenda, nu Poliţia Locală ca instituţie.

Argumentele aduse de Octavian M., care a susţinut că nu făcuse decât să-şi repare acoperişul, adăugându-i două ferestre, păstrând forma şi dimensiunile acestuia, nu au mai fost analizate, Judecătoria respingând acţiunea Poliţiei Locale.

Tribunalul avea să întoarcă sentinţa dată de instanţa inferioară, constatând că Serviciul Urbanism este o simplă structură funcţională din cadrul Poliţiei Locale, dar începutul era făcut. Un proces început câteva luni mai târziu, împotriva unei ieşence care-şi dublase suprafaţa imobilului deţinut, de la 47 la 95 mp, avea să fie pierdut de Poliţia Locală tocmai pe motivul lipsei calităţii procesuale active.

De această dată, Tribunalul a citat o opinie emisă de Institutul Naţional al Magistraturii, conform căreia calitatea procesuală o are primarul, nu Poliţia Locală şi nici Serviciul Urbanism din cadrul acesteia.

80% din procesele din 2017 pierdute de municipalitate

În 2017, a urmat dezastrul. Enviro Consulting Group construieşte ilegal un chioşc în faţa căminului T17 din Tudor Vladimirescu. Acţiunea Poliţiei Locale este respinsă pentru lipsa calităţii procesuale active, iar chioşcul există şi azi, într-o zonă cu vad maxim.

Tribunalul nu a mai considerat că primarul trebuia să facă acţiunea, ci din nou Serviciul Urbanism. Oricum, nu Poliţia Locală. Daniel Niculiţă extinde etajul 3 al blocului din strada Prof. Anton Şesan nr. 1 şi compartimentează şarpanta de deasupra acestuia, transformând-o în mansardă, fără a avea autorizaţie. Niculiţă invocă lipsa calităţii procesuale, iar absenţa autorizaţiei nici nu mai contează.

De această dată, în opinia Tribunalului, primarul trebuia să înainteze acţiunea. Corina R. îşi supraetajează şi extinde un imobil. Ea nu invocă nimic. O face instanţa, care ridică din oficiu problema lipsei calităţii procesuale şi respinge acţiunea Poliţiei Locale.

Aşa s-a întâmplat cu aproape toate dosarele începute în acel an. Pentru Poliţia Locală, premiul de consolare a fost procesul împotriva lui Constantin C., care îşi extinsese balconul pe trotuarul perimetral al unui bloc din Nicolina.

Acesta învăţase deja lecţia şi a invocat excepţia bine-cunoscută. Judecătoria a zis "da", Tribunalul a zis "ba", iar procesul a fost câştigat de Poliţia Locală. Totuşi, a fost un proces câştigat la limită. Din cei trei judecători ai completului, unul apreciase că apelul Poliţiei Locale ar trebui respins.

Pentru anul 2018, reporterii "Ziarului de Iaşi" nu au putut găsi decât un singur proces vizând autorizarea desfiinţării unei construcţii în care excepţia lipsei calităţii procesuale active să nu fi fost invocată.

Maria I. construise o şarpantă peste ultimul nivel al blocului în care locuia, fără autorizaţie. În primă instanţă, Poliţia Locală a obţinut demolarea. Până la finalizarea apelului, femeia a reuşit să obţină autorizaţia necesară. În rest, excepţia a fost invocată constant, iar fondul problemei sesizate nu a ajuns să mai fie discutat.

Acelaşi Niculiţă a transformat subsolul unui bloc din spaţii de parcare, aşa cum se angajase prin autorizaţia de construire, în apartamente. Artur F. construieşte fără autorizaţie o casă cu etaj. Ancăi Condurache i se autorizaseră două construcţii cu un etaj. Le-a făcut şi demisol şi încă trei etaje.

Deşi ilegalităţile erau flagrante, toate aceste procese au fost pierdute, iar construcţiile au rămas în picioare, din acelaşi motiv: lipsa calităţii procesuale active a Poliţiei Locale. Iar dacă nu o invoca cel în culpă, îi făcea magistratul acest serviciu.

Până şi un caz banal, cel al unui ieşean care desfiinţase pereţi interiori şi lărgise goluri de uşă în apartamentul său, a fost pierdut în aceeaşi manieră. Poliţia Locală câştigase la Judecătorie. În apel, Constantin T. nu s-a gândit să invoce lipsa calităţii procesuale. A făcut-o judecătorul, invocând-o din oficiu şi respingând acţiunea Poliţiei Locale.

La sfârşitul anului 2018, se ajunsese ca 80% dintre procesele legate de construcţii neautorizate să fie pierdute de Poliţia Locală. Toate, din acelaşi motiv: lipsa calităţii procesuale active. Abia după doi ani de înfrângeri succesive a survenit reacţia, târzie, a municipalităţii.

Până atunci, Poliţia Locală mersese singură în instanţă, iar judecătorii au apreciat fie că trebuia să vină primarul, fie Serviciul Control Urbanism din cadrul Poliţiei Locale.

Primăria a încercat o schemă, fără prea mare succes

Din 2019, din partea municipalităţii a început să meargă la procese aproape oricine avea atribuţii în domeniu. Acţiunile vizând construcţiile ilegale au început să aibă trei iniţiatori: primarul, unitatea administrativ-teritorială şi Poliţia Locală prin Serviciul Control Urbanism. Efectele au fost modeste: procentul victoriilor municipalităţii a urcat abia la 30%.

Apetrei Building Construct SRL, societate controlată de fosta directoare Terom SA, Viorica Zlate, începuse o construcţie ilegală la Ciric. Fără autorizaţie, se făcuse fundaţia, parterul cu zidărie BCA, se turnase placa din beton peste parter, iar "mustăţile" erau pregătite pentru un nou nivel.

"Primarul municipiului Iaşi, unitatea administrativ-teritorială a municipiului Iaşi prin primar şi Poliţia Locală Iaşi prin Serviciul Control Urbanism Afişaj Stradal" au cerut desfiinţarea construcţiei. Răspunsul judecătorului, care a invocat din oficiu lipsa calităţii procesuale a fost sec.

"Calitatea procesual activă presupune existenţa identităţii între titularul dreptului şi cel care promovează cererea. Or, în cazul de faţă titularul dreptului de a promova cererea de chemare în judecată este Şeful Serviciului Urbanism Afişaj Stradal, nu Poliţia Locală Iaşi şi nici celelalte instituţii care au formulat prezenta acţiune", a fost concluzia care a pus punct dosarului la Judecătorie.

Apelul înaintat de instituţii în faţa Tribunalului încă se judecă, având termen în octombrie.

Rarele victorii ale municipalităţii au fost mărunţişuri. Vasile Z. şi-a extins balconul de la etajul 1, susţinând improvizaţia cu un stâlp metalic. Dat în judecată, nu a invocat nicio excepţie. A demolat singur construcţia.

Paraschiva C. a lărgit trotuarul din dreptul apartamentului său, transformându-l într-o pergolă, Maria M. îşi închisese balconul de la parter, cu ieşire spre exterior, Romeo F. ridicase un schelet de lemn în vederea construirii unui imobil, fără autorizaţie. Au fost obligaţi de instanţă să-şi desfiinţeze lucrările.

Anul trecut a mai adus o modificare în tactica aplicată de municipalitate în instanţă pentru a controla fenomenul construcţiilor ilegale. Cum judecătorii invocaseră în mai multe rânduri că şeful Serviciului Urbanism ar trebui să vină în instanţă, a fost introdus şi el pe lista semnatarilor acţiunilor.

Acum, procesele au început să aibă patru iniţiatori: primarul, municipiul, Poliţia Locală şi Serviciul Control Urbanism din cadrul acesteia, separat. Mişcarea a avut ca efect încă o uşoară creştere a procentului proceselor câştigate de municipalitate, care în prezent este de aproape 40%.

Claudiu I. a desfiinţat peretele despărţitor dintre cameră şi baie, pentru a-şi recompartimenta apartamentul. Trimis în judecată, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale.

Magistraţii Judecătoriei au acceptat-o, în ce priveşte Poliţia Locală, dar au respins-o, cu referire la celelalte instituţii. Cu alte cuvinte, Poliţia Locală nu avea dreptul să dea în judecată, dar celelalte instituţii, da. Ca urmare, s-a dispus readucerea apartamentului la starea iniţială. Apelul în faţa Tribunalului este încă în curs.

Judecătorii se contrazic între ei

Nu se poate spune însă că judecătorii s-ar fi hotărât în sfârşit cine are dreptul şi cine nu să demareze o acţiune pentru desfiinţarea unei construcţii ilegale.

Într-un alt caz, cel al lui Călin M., care construise un gard fără autorizaţie, judecătorii dimpotrivă, au admis excepţia lipsei calităţii procesuale active tocmai a Serviciului Control Urbanism, dar au respins-o în cazul celorlalte instituţii. În opinia magistratului care a analizat cazul, Poliţia Locală avea dreptul să înainteze acţiunea, contrazicându-şi astfel colegul.

Dacă în privinţa calităţii procesuale se poate ajunge la concluzia că decizia judecătorilor va fi o adevărată loterie, în ultimii ani au început să apară noi motive de respingere a acţiunilor municipalităţii. Una dintre ele este o altă excepţie, invocată până acum doar ocazional: netimbrarea.

Acţiunile în instanţă ale Poliţiei Locale sunt scutite de plata taxei de timbru atunci când se referă la veniturile publice. Cum cererile de desfiinţare a unor lucrări ilegale au la bază un proces-verbal de amendă, Poliţia Locală poate invoca faptul că este vorba în esenţă de venituri publice şi nu plăteşte taxa de timbru.

În cazul lui Gavril B., care îşi extinsese balconul pe trotuarul perimetral, cu acces din exterior şi făcuse o împrejmuire cu plasă şi stâlpi metalici, lucrurile au stat însă altfel. Instanţa a invocat din oficiu netimbrarea acţiunii şi a respins-o. Era vorba de doar 20 de lei. Municipalitatea a pierdut şi apelul, iar recursul a fost şi el constatat nul.

A doua problemă ţine de însăşi birocraţia din Primărie. O asociaţie de proprietari din Cantemir a montat instalaţii interioare de distribuţie a apei reci, prin trecerea de la sistemul de distribuţie pe verticală la sistemul de distribuţie pe orizontală.

Este practic singura soluţie la problema rău-platnicilor, făcând posibilă întreruperea apei la câte un apartament, eliminând riscul ca întreg blocul să rămână fără apă din cauza câtorva locatari. Lucrările nu erau autorizate, aşa că s-a aplicat o amendă şi s-a dat termenul standard de trei luni pentru intrarea în legalitate. Nu s-a întâmplat aşa, urmând procesul.

În instanţă, asociaţia a recunoscut că nu are autorizaţie, dar a cerut timp pentru obţinerea ei, invocând faptul că trei luni reprezintă un termen mult prea scurt. Au cerut 18 luni. La Judecătorie, asociaţia a pierdut procesul. Judecătorii au apreciat că într-adevăr timpul era prea scurt, dar pe de altă parte, asociaţia era oricum în culpă, pentru că ar fi trebuit să aibă autorizaţia înainte de a începe lucrările.

Până să se judece apelul, asociaţia a reuşit să se pună în ordine cu hârtiile. Nu a fost prima oară când cel aflat în culpă invoca faptul că în trei luni nu poate fi obţinută o autorizaţie de construire de la Primăria ieşeană. Dar a fost prima oară când un proces era să fie pierdut de municipalitate din acest motiv. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri