Primăria mimează acţiuni în instanţă, dezvoltatorii imobiliari îşi fac de cap. Cazul Niculita - Oancea
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Primăria mimează acţiuni în instanţă, dezvoltatorii imobiliari îşi fac de cap. Cazul Niculita - Oancea

GALERIE
bloc Oancea Niculita1
  • bloc Oancea Niculita1
- +

Cazul blocului din Oancea ridicat de Daniel Niculiţă a fost tranşat ieri de Curtea de Apel. Poliţia Locală arătase în instanţă că au "dispărut" locurile de parcare de la subsol. Numai că judecătorii au considerat că Poliţia Locală nu are calitate procesuală.

Municipalitatea s-a făcut preş în faţa investitorilor imobiliari. Modificarea ilegală a proiectului unui bloc, parcarea subterană prevăzută iniţial fiind înlocuită cu apartamente a primit ieri avizul de legalitate din partea Curţii de Apel. Magistraţii nu au mai avut de ce să analizeze fondul problemei, situaţia fiind tranşată încă de la discuţiile pe marginea excepţiilor invocate de investitor. Acesta a câştigat procesul pur şi simplu pentru că nu a fost dat în judecată de cine era îndreptăţit să o facă. E ca şi cum ai fura maşina cuiva, dar te-ar reclama vărul din America al păgubitului, nu proprietarul. La fel a procedat în acest caz municipalitatea. Şi nu este prima oară când instituţiile subordonate Primăriei fac exact aceeaşi "greşeală", care lasă fără consecinţe încălcarea legii în domeniul urbanismului.

Cazul în sine este simplu. Dezvoltatorul imobiliar Daniel Niculiţă a demarat în 2015 proiectul de construire a unui bloc cu şase niveluri în Oancea. Din cauza spaţiului disponibil redus din jurul blocului, investitorul a prevăzut amenajarea de locuri de parcare în subteran. Blocul s-a construit rapid, iar apartamentele au fost puse în vânzare. Cu o "mică" modificare făcută din mers: la demisol, nu s-a mai făcut parcarea promisă. Spaţiul de la demisol a fost recompartimentat şi transformat în 8 apartamente, scoase şi ele la vânzare. Cel puţin unul a şi fost vândut, proprietarii fiind chemaţi şi ei în instanţă. Fiecare locatar din bloc îşi lasă maşina în zonă pe unde poate, sperând ca vreun vecin să fie plecat, pentru a-i lua locul de parcare.

În februarie 2017, Poliţia Locală a constatat, în urma unui control în teren, că pentru modificarea făcută la demisolul blocului, investitorul nu avea nicio autorizaţie. Nici nu ar fi putut să o obţină, pentru că nu s-ar mai fi respectat numărul minim de locuri de parcare. Agenţii au aplicat o amendă de 1.000 de lei, adică zero virgulă zero ceva la sută din valoarea apartamentelor realizate suplimentar de Niculiţă. Totodată, s-a acordat un termen de trei luni pentru intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire necesare, lucru care nu s-a întâmplat. Ca urmare, la începutul lui 2018, Poliţia Locală a deschis o acţiune judecătorească, solicitând desfiinţarea lucrărilor de compartimentare executate la demisolul blocului. Niculiţă a invocat în faţa Tribunalului lipsa calităţii procesuale active a Poliţiei Locale, dar judecătorii au respins-o ca neîntemeiată, dispunând readucerea demisolului la funcţia stabilită prin proiectul iniţial, aceea de parcare.

De ce nu are Poliţia Locală calitate procesuală

Apelul înaintat de Niculiţă a schimbat însă complet datele problemei. Discuţiile din instanţă au vizat, din nou, calitatea procesuală a Poliţiei Locale. Legal, calitatea procesuală reprezintă identitatea dintre părţile dintr-un proces şi subiectul raportului juridic litigios. Dacă îl dai în judecată pe cineva pentru că ţi-a încălcat un drept, ai calitate procesuală activă, iar pârâtul responsabil, calitate procesuală pasivă, fiind dator să se apere. Dacă îl dai în judecată pe fratele acestuia, el poate invoca lipsa calităţii procesuale pasive, pentru că nu el ţi-a încălcat dreptul. La fel, dacă fratele tău îl dă în judecată pe cel care ţi-a încălcat ţie dreptul, pierde sigur. Nu fratele tău este titularul dreptului încălcat, deci nu are calitate procesuală activă.

Exact acest raţionament a fost aplicat de magistraţii Curţii de Apel. Are dreptul Poliţia Locală să ceară desfiinţarea unei construcţii ilegale? Legea 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii spune că "decizia menţinerii sau desfiinţării construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de către autoritatea administraţiei publice competente".

Ultimul cuvânt al frazei a fost cheia afacerii. Poliţia Locală a invocat în instanţă primul alineat al articolului 32 al Legii 50: "organul care a aplicat sancţiunea va sesiza instanţele judecătoreşti pentru a dispune, după caz (...) desfiinţarea construcţiilor realizate nelegal". Doar că Legea 155/2010, respectiv chiar legea de organizare a poliţiei locale stabileşte clar atribuţiile acestei instituţii în domeniu. Poliţia Locală "constată contravenţiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii şi înaintează procesele-verbale de constatare a contravenţiilor, în vederea aplicării sancţiunii (...) primarului unităţii administrativ-teritoriale". Pe scurt, Poliţia Locală îl anunţă pe primar. Nu poliţia locală emite autorizaţia de construire sau cea de demolare, ci Primăria. Deci, nu este de căderea Poliţiei Locale să se adreseze instanţei, ci a primarului. Calitatea procesuală activă aparţine titularului dreptului, în acest caz a dreptului de a autoriza o construcţie: Primăria, nu Poliţia Locală.

Verdictul Curţii de Apel a fost sec: "Admite apelul declarat de Niculiţă Cristinel Daniel. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi, în consecinţă: Respinge acţiunea formulată de reclamanta Poliţia Locală în contradictoriu cu pârâtul Niculiţă Cristinel Daniel, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. Definitivă". Adică fără nicio cale de atac.

Culmea e că acesta nu este primul caz în care acţiunea în instanţă împotriva unui dezvoltator imobiliar este făcută de cine nu trebuie. Acelaşi Niculiţă a fost protagonistul altui proces, în care a fost acuzat că a construit ilegal o mansardă la un bloc cu trei etaje de pe strada prof. A. Şesan. A fost amendat cu 5.000 de lei şi dat în judecată pentru că nu intrase în legalitate. Poliţia Locală a câştigat în primă instanţă, dar a pierdut în a doua, pe exact acelaşi considerent: lipsa calităţii procesuale active.

Pentru o femeie care şi-a făcut balcon la parter, Primăria a acţionat ca la carte

Interesant este faptul că, în alte cazuri de încălcare a reglementărilor urbanistice, Poliţia Locală şi Primăria acţionează fără greşeală. În noiembrie 2017, poliţiştii locali au constatat că o ieşeancă din Grădinari a efectuat lucrări de construire pe spaţiul comun de la parterul blocului, constând în închiderea cu pereţi din zidărie şi montarea unei uşi metalice şi a unui geam, fără autorizaţie. Femeia a fost amendată cu 1.000 de lei şi i s-a cerut intrarea în legalitate. Nu a făcut-o, aşa că a fost dată în judecată. Doar că reclamantă nu a mai fost Poliţia Locală. Au fost trei reclamanţi, adică municipalitatea s-a asigurat că oricine are vreo legătură cu urbanismul este reprezentat în instanţă pentru a combate încălcarea legii în domeniul imobiliar: primarul municipiului Iaşi, unitatea administativ-teritorială a municipiului Iaşi prin primar şi Poliţia Locală, prin Serviciul Control Urbanism şi Afişaj Stradal. Procesul este în derulare.

Cititi si: Sentinţă soc: Unul din cei mai influenţi "băieţi de la cumătrie" pierde procesul în faţa vecinilor. Se va demola blocul?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Cosmin PAȘCA

Suflu nou în PNL, de la suflete moarte

Confruntarea dintre taberele Orban şi Cîţu în PNL nu are, până acum, nicio vagă nuanţă axiologică. Pare exclusiv o dispută pe resursele statului, asumată implicit de ambele părţi. Două armate de suflete moarte care vor să dea un „suflu nou” sifonării de fonduri publice.

Filmuletul zilei

opinii

Întâlniri

Codrin Liviu CUȚITARU

Întâlniri

„Cum, nu sunteţi profesorul Valică Şoapă de la Fizică?” „Nu”, am zis tulburat, „eu sunt de la Litere. Dumneavoastră, domnule Nefriceanu, sunteţi de la Fizică!” „Eu, Nefriceanu?” a strigat Nefriceanu uimit. „De la Fizică? Nicidecum! Sunt Placido Seringo de la Arte!”

Regionalizare (III)

George ŢURCĂNAŞU

Regionalizare (III)

Când vorbim despre necesitatea unei reforme administrative în România, cel mai adesea ne gândim doar la regionalizare, la înfiinţarea unui nivel administrativ superior judeţului. Însă, foarte important în gestionarea mai eficientă la nivelurile scalare locale e şi reînfiinţarea unui palier intermediar între comună şi judeţ.

Rolul băncilor centrale

Alin ANDRIEȘ

Rolul băncilor centrale

Băncile centrale sunt rezultatul unui îndelungat proces de evoluţie istorică, cristalizându-se organizatoric şi funcţional odată cu apariţia structurilor naţionale care le‑au creat. 

pulspulspuls

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

O întâlnire politică secretă între doi mari duşmani ieşeni. Ce voiau unul de la altul?

Una mai rece pe azi, taman potrivită pentru o asemenea zi caldă de vară, stimaţi telespectatori. Dar, mai întâi, să vă introducem în context. 

Caricatura zilei

Tort imobiliar

Editia PDF

Bancul zilei

De acum, la internarea în spital pacientii sunt obligati sa aiba: extinctor, trusa de prim ajutor si lanterna (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.