La cât e de mare, 390 de mii de locuitori după domiciliu la începutul anului trecut, municipiul Iași nu a avut anul trecut venituri pe măsură. Potrivit datelor execuției bugetare centralizate de Ministerul Finanțelor, Primăria Cluj-Napoca a bătut în 2024 toate recordurile: 3,34 miliarde de lei, cu 50 la sută mai mult decât cel mai dinamic sector al Bucureștiului (Sectorul 3) și de aproape 2,3 ori mai mare decât al Iașului. Veniturile totale de 1,45 miliarde de lei au plasat primăria ieșeană în urma Clujului, Timișoarei și Constanței și Sectoarelor 2, 3, 4 și 6, dar imediat înaintea Sectorului 1 și a Primăriilor Sectorului 1, Oradiei și Brașovului.

Cluj-Napoca a avut însă un sprijin puternic de la București: subvenții de la bugetul de stat mai mari decât tot capitolul „Venituri” al Iașului: 1,47 miliarde. La Iași au ajuns abia 102 milioane, mai puțin decât la Constanța (190 de milioane), Timișoara (178), Oradea (153), Arad (151) și Suceava (138 de milioane de lei).

Fără subvenții, orașul primarului Emil Boc coboară pe locul secund, cu venituri proprii de 1,37 miliarde de lei, după Sectorul 3 al primarului Robert Negoiță (1,53 miliarde). Primăria Iașului este ultima dintre cele cu venituri proprii de peste un miliard, după Sectoarele 1, 2, 3, 4 și 6 și în urma Primăriilor Cluj-Napoca și Timișoara.

Crește „imunitatea” Primăriei Iași la investiții

Dacă, în 2023, Primăria Municipiului Iași a stat un pic mai bine în comparație cu celelalte primării din reședințele de județ și cu cele din București, Generală și de sector, anul trecut și-a „revenit”. Astfel, ponderea cheltuielilor pentru investiții în totalul cheltuielilor din anul 2023 a depășit 27,2 la sută, dar în 2024 a fost cea mai mică din ultimii șase ani, doar 17 la sută. În 2022, procentul a fost 17,28 la sută, în scădere față de 2021, 23 la sută, care, la rândul său, a fost consistent mai mic decât în 2020, 29,2 la sută. În ultimul an antepandemic, 2019, ponderea investițiilor în totalul cheltuielilor a fost de 20,8 procente.

În urma Municipalității ieșene mai sunt, în clasamentul pe 2024, doar patru primării: Baia Mare, Sector 5, Ploiești și Sector 1.

Doar două primării au cheltuit mai mult de jumătate din buget pe dezvoltare

La celălalt capăt se află Cluj-Napoca, 62,48 la sută, care numai din PNRR a „tras” 1,45 miliarde de lei. E vorba însă de componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență – pe care primăriile au luat deja-o în vizor, spre deosebire de consiliile județene, care încă ezită.

În Top 10 se mai află administrațiile municipiilor Reșița (51,67 la sută ponderea investițiilor în totalul cheltuielilor), Oradea (38,94 la sută) și Piatra Neamț (34,87 la sută). Restul banilor până la 100 la sută au fost cheltuiți pentru funcționare, respectiv plata personalului, întreținere, utilități, dar și pentru burse și ajutoare.

Iașul a alocat anul trecut personalului propriu 198 de milioane de lei, adică 14 la sută din bugetul de cheltuieli – un procent mic, dar mai mare decât la Cluj-Napoca (7,62 la sută), la Oradea (8,32 la sută) și la Constanța (11,15 la sută). În 2023, când Primăria Iași a avut un buget de cheltuieli record, 1,62 miliarde de lei, această pondere scăzuse la 10,69 la sută.

Publicitate și alte recomandări video