Primăria nu are proiecte de anvergură, consilierii se încaieră pe margine
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Primăria nu are proiecte de anvergură, consilierii se încaieră pe margine

GALERIE
Florin Nicula
  • Florin Nicula
- +

Aceleaşi idei au fost rostogolite de la un buget la altul de Mihai Chirica, doar că acum nu a mai fost consensul de altădată.

Contrele dure din Consiliul Local din ultimele zile au tulburat defilarea anuală pe care o făcea Executivul, de la lansarea proiectului de buget şi până la votarea acestuia. Cum în mandatul trecut, primarul Mihai Chirica avea o majoritate confortabilă proiectul trecea en fanfare, an de an. Apoi, finalizarea unui exerciţiu bugetar avea un corespondent în aşa-zisul „raport al primarului”, în care apăreau toate realizările din anul anterior, dar şi termene concrete pentru finalizarea marilor investiţii. Oricât de coafate ar fi datele, dacă parcurgem rapoartele din ultimii patru ani, înţelegem neputinţa în care se zbate aparatul administrativ în implementarea unor proiecte de anvergură.

Fără fondurile europene care au intrat şi intră masiv în transportul local şi termoficare e greu de spus cum ar fi funcţionat cele două domenii. De altfel, experienţa din trecut ne-a şi arătat direcţia spre care s-au îndreptat CET şi RATP. Au căzut în prăpastie, iar lichidatorii umblă să recupereze din datorii. De altfel, problema termoficării nu a putut-o rezolva nici aducerea unui operator privat pentru că „răul” fusese făcut. Marea debranşare începută pe vremea CET a continuat şi pe timpul Veolia, încât doar vreo 28.000 de consumatori casnici mai sunt acum clienţii sistemului centralizat ieşean. Situaţia este dramatică în toată ţara (acum un an mai erau în jur de 1,1 milioane de consumatori, din care jumătate în Bucureşti), primăria din Galaţi oferind în urmă cu trei ani chiar un ajutor de 3.000 de lei pentru montarea centralelor de apartament, după colapsul sistemului centralizat. De la venirea operatorului privat la Iaşi s-au făcut investiţii de 170 de milioane de euro din bani europeni, conform primarului. Cu tot cu subvenţionarea gigacaloriei, suma se îndreaptă spre 200 de milioane de euro, adică un miliard de lei.

Banii europeni au fost un colac de salvare şi pentru Compania de Transport. Cine şi-ar fi permis investiţii de 125 de milioane de euro în cinci ani, în căi de rulare, tramvaie, autobuze ori sistem de ticketing? Marea investiţie a Iaşului a fost cumpărarea, printr-un credit de 15 milioane de euro luat de la BERD în urmă cu cinci ani, a 88 de autobuze noi. Şi în cazul CTP, subvenţiile municipalităţii au ţinut activitatea pe linia de plutire. Anul trecut s-au injectat 52 de milioane de lei, iar anul acesta se prevăd peste 70 de milioane! Chiar şi în vremuri fără pandemie, CTP înghiţea 40 de milioane de lei anual.

Transportul şi termoficarea sunt două domenii consumatoare de fonduri pentru municipalitate, numai că nu toţi ieşenii se bucură de folosirea acestor sume mari de bani dintr-un buget destul de anemic. Dacă sunt printre cei 75% care au ieşit din sistemul centralizat, sigur nu sunt interesaţi de reabilitarea conductelor de transport sau de distribuţie a agentului termic. Ei ar fi vrut alte proiecte, unele dintre ele chiar menţionate prin rapoartele primarului, dar rămase doar pe hârtie. Mediul de afaceri ar fi fost interesat poate de parcul tehnologic pe care îl anunţa Chirica în raportul său pe anul 2017, când Primăria devenise proprietara a 23 de hectare de teren pe platforma Fortus, în contul datoriilor pe care le avea de primit de la defunctul combinat. Parcul a fost anunţat şi anul următor devenind subiect de prezentare într-un material video. A dispărut o vreme din spaţiul public pentru a reapărea ideea de a se construi acolo noul depou al CTP.

Tot în acelaşi an 2017, municipalitatea a făcut şi o achiziţie de lux: a cumpărat casa Ghica-Calimachi cu 3,2 milioane lei. Încă aşteaptă fonduri europene să o refacă, aşa cum aşteaptă şi proiectul Iaşi VeloCity sau park&ride. În 2018, raportul primarului îi dădea şi un termen de finalizare pentru VeloCity, doi ani, suma pentru implementare fiind de 22 milioane lei. În acelaşi an eram anunţaţi că s-a semnat contractul pentru zona de agrement C.A. Rosetti şi, în schimbul sumei de 14 milioane de lei, în trei ani ne vom bucura de facilităţi. O licitaţie a pornit peste vreo doi ani, dar de dubioasă ce a fost nu s-a mai terminat nici azi. Un alt proiect trântit a fost şi reabilitarea Spitalului de Recuperare, unde a fost rupt contractul cu o firmă italiană. A fost refăcut din mers şi prelungit cu multe luni termenul de finalizare. Lucrările la Palatul Braunstein, Baia Turcească sau Muzeul de Istorie Naturală sunt în întârziere şi doar clădirea din Piaţa Unirii are şanse să apară ca finalizată în raportul pe care ni-l va da edilul anul viitor. Iluminatul cu LED-uri sau managementul traficului au fost pomenite în vreo trei ani. Şi vor mai fi. Apariţia noului stadion şi a sălii polivalente în prezentarea din 2019 poate fi primul capitol dintr-un roman fluviu. Dar un proiect şi mai futurist pentru administraţia locală şi judeţeană este trenul metropolitan estimat de primărie la uriaşa sumă de 1,4 miliarde euro.

Pentru a înţelege cum se lucrează pe alte meleaguri, nu trebuie decât să ne uităm la proiectul metroului şi al trenului metropolitan din Cluj. Dacă primarul Emil Boc părea să agreeze mai mult trenul metropolitan, până la urmă a cuplat şi la ideea metroului venită din partea a doi parlamentari PSD care o lansaseră în 2018. Trenul metropolitan e mai uşor de realizat pentru că foloseşte infrastructura CFR care urmează să fie reabilitată pe porţiunea Cluj - Oradea. În anul 2020 deja erau semnate contractele pentru studiile de fezabilitate, iar firmele câştigătoare trebuiau să se ocupe de exproprieri. La sfârşitul anului trecut, Ministerul Transporturilor deja lansa proiectul de un miliard de euro în dezbatere publică. Pentru astfel de proiecte trebuie să lucreze administraţiile primăriilor împreună cu administraţia judeţeană şi cu cea centrală. În momentul în care apare o oportunitate studiile de fezabilitate pot fi luate imediat în calcul, cum e şi cazul Planului Naţional de Redresare de acum. Dacă avem proiecte mature şi nu cai verzi pe pereţi putem spera la o finanţare, în condiţiile în care, de exemplu, Iaşul se chinuie de ani de zile să facă o sală polivalentă, un bazin de înot sau un patinoar.

Doar că scandalul din ultimele zile dintre partidele reprezentate în Consiliul Local arată că dezbaterile sunt sterile, fără strategii sau proiecte mari pe masă. Totul sub ameninţarea lansată de primar: dacă nu votaţi, oraşul rămâne fără apă caldă, fără iluminat şi invadat de gunoaie. Până vor ajunge la un acord de cooperare pe plan local PNL şi USR^, la Oradea se termină, în august, o sală de sport modernă, a doua de 5 stele din România. Să fim optimişti, a noastră are 10.000 de locuri şi o putem admira de ceva vreme pe facebook-ul primarului Chirica.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

Cosmin PAȘCA

Câteva observaţii despre votul pe bugetul Iaşului

În loc să vină cu soluţii pe fond, să fie pro-activ în negocierile cu USR PLUS, s-a agăţat ostentativ de forma solicitărilor. Atitudinea defensivă a primarului trădează reaua credinţă sau, în cel mai bun caz, un orgoliu prostesc. Sigur, şi reprezentanţii USR PLUS sunt încăpăţânaţi, pe alocuri obraznici, dar ei pentru asta au fost trimişi în CL.

Filmuletul zilei

opinii

Teste

Codrin Liviu CUȚITARU

Teste

Neîndoios, ceva grav se petrecuse în procesul evaluării, făcându-l pe Grimase să intre în şoc. Suspiciunea mi-a fost întărită şi de amănuntul că bietul corector ţinea între degetele încârligate de la mâna stângă o foaie scrisă - în mod evident una dintre numeroasele şi buclucaşele lucrări.

Inegalitatea veniturilor

Alin ANDRIEȘ

Inegalitatea veniturilor

Trăim vremuri excepţionale în care inegalitatea socială, atât din perspectiva veniturilor, cât şi a avuţiei individuale, se adânceşte. Cauzele şi consecinţele creşterii disparităţilor la nivelul veniturilor şi a averii reprezintă elemente centrale ale dezbaterilor atât la nivelul economiştilor, cât şi al politicienilor. Deşi nivelul de trai a înregistrat o creştere semnificativă în ultimele decenii, iar inegalitatea veniturilor la nivel global s-a redus, inegalitatea din perspectiva veniturilor a crescut semnificativ la nivel naţional în majoritatea ţărilor.

Justificările justiţiei

Florin CÎNTIC

Justificările justiţiei

Cum lumea este încă agitată după măcelărirea cinică a unui urs de trofeu de către un cetăţean din Liechtenstein invitat dubios şi cam ilegal de nu ştiu ce asociaţie maghiară de vânători din Covasna, a trecut neobservat un eveniment important: o hotărâre a Curţii Constituţionale care a creat deranj în justiţie.

pulspulspuls

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Probleme ontologice la liberali: doi au refuzat deja! Ghici cine urmează?

Informaţii interesante transpiră în ultimele zile despre liberalii ieşeni, stimaţi telespectatori. Prin culisele politichiei de la Bucale se zvoneşte că în parohia de la Iaşi ar fi apărut o mare problemă de lidărşip, ca să ne exprimăm mai elevat: nu prea ar vrea nimeni mai de soi să se bage pe locul de şef lăsat liber de Paralexe, până se clarifică într-un fel sau altul aspectele penale ale acestuia. 

Caricatura zilei

Lupii manifestanți

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.