Oraşul are o suprafaţă de spaţiu verde mult mai mică faţă de speranţele autorităţilor locale de acum câţiva ani. La aproape trei ani de la contractarea unei firme specializate, Primăria a finalizat Registrul spaţiilor verzi: un plan amplu care cuprinde toate zonele verzi din municipiul Iaşi. Suprafaţa totală naşte controverse: calculând la actuala populaţie a oraşului (373.500 de locuitori, potrivit Institutului Naţional de Statistică) rezultă 18,5 mp/cap de locuitor, dar dacă socotim la populaţia stabilită prin recesământul din 2011, aşa cum vrea municipalitatea, (290.442 de locuitori) atunci suprafaţa de spaţiu verde devine aproape 24 mp/cap de locuitor. În orice caz, ambele valori sunt mult sub cele estimate în 2016 şi care figurează şi în Planul Urbanistic General (PUG) aflat în fază de avizare: 36 mp/cap de locuitor. Conform normelor europene, fiecărui ieşean ar trebuie să-i revină minimum 26 mp de spaţiu verde.

Unde sunt cele mai multe spaţii verzi

Potrivit legislaţiei în vigoare, spaţiile verzi incluse în registru cuprind: parcuri, scuaruri, fâşii plantate, grădini botanice, zone de agrement, zone aferente instituţiilor publice, zone pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă, culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică şi păduri de agrement.

„Prin re­gistrul local al spaţiilor verzi s-a realizat inventarierea şi transpunerea în format GIS a spaţiilor verzi, a speciilor de arbori şi arbuşti existenţi în municipiul Iaşi, precum şi a caracteristicilor cantitative şi calitative ale acestora, potrivit reglementărilor legale“, se arată în proiectul de hotărâre de Consiliu Local (CL) publicat de Primăria Iaşi spre consultare publică.

În Registrul spaţiilor verzi au fost incluse aproape 1.500 de terenuri din oraş, iar în cazul a peste 1.100 de zone au fost identificate spaţii verzi. Cele mai mari suprafeţe de spaţiu verde sunt la Ciric, Grădina Botanică şi în lungul/zona străzii Vasile Lupu. Printre cartierele unde există suprafeţe mari de spaţii verzi, se numără Copou, Tătăraşi, Tudor Vladimirescu (în special în zona facultăţilor tehnice), Bucium şi Galata. De remarcat că Registrul cuprinde inclusiv suprafeţe de sub 10 mp din diverse zone. De exemplu, pe strada Eternitate a fost inventariat chiar şi un teren care are doar 1 mp de spaţiu verde.

În documentul publicat de municipalitate se arată că suprafaţa totală de spaţii verzi din oraş ajunge la 694 hectare (faţă de peste 1.000 ha estimate în 2016). La această suprafaţă se adaugă circa 43 ha de teren degradat ce ar putea fi amenajat ca spaţiu verde. Inventarierea spaţiilor verzi a fost întocmită de către firma Eterra Map SRL în baza unui contract semnat în decembrie 2015.

O măsură ce aduce mai mult verde în oraş

În afară de identificarea fiecărui spaţiu verde, Registrul asigură gestiunea datelor privind vegetaţia existentă, precum şi gestiunea datelor specifice arborilor şi arbuştilor izolaţi şi ocrotiţi.

„Soluţia informatică aleasă permite generarea fişei spaţiul verde (document ce cumulează date din toate informaţiile cuprinse în sistem), rapoarte tabelare, grafice, situaţii statistice, constituind un instrument de lucru facil pentru serviciile de urbanism, cadastru, fond funciar, patrimoniu, domeniul public şi privat al municipiului Iaşi etc.“, se mai arată în proiectul de hotărâre supus dezbaterii publice.

Una dintre soluţiile adoptate recent de către municipalitate, în sensul creşterii suprafeţei de spaţiu verde, îşi va arăta beneficiile în anii următori: pe 30% din orice teren care va fi transferat din extravilan în intravilan proprietarul va fi obligat să amenajeze spaţii verzi. În cazul în care toate terenurile ar fi transferate sub această condiţie, atunci suprafaţa medie de spaţiu verde ar putea creşte, conform unor estimări actuale, la peste 35 mp/cap de locuitor.