Primăria sau Apavital: cine plătește pentru un picior rupt în gura de canal cu capac fixat prost? Ce daune a primit o liceancă și de la cine?

Luni de zile s-a dezbătut aprig dacă groapa făcea parte din sistemul de canalizare sau din cel de alimentare cu apă. De alimentarea cu apă răspundea ApaVital, iar de canalizare, primăria. Până la urmă, s-a stabilit: era un branșament pentru alimentarea cu apă, dar responsabilitatea era a primăriei.

Giulya L. este stabilită în străinătate, împreună cu părinții săi. În vara lui 2023, pe când avea 17 ani, fata a venit în satul Hândrești din Oțeleni, în vacanță. Pe 15 august, ea se afla cu părinții, rudele și prietenii în centrul satului, pentru a sărbători hramul bisericii. În jurul orei 20, fata se juca împreună cu alți copii pe zona înierbată din apropierea dispensarului când a călcat pe capacul de plastic al unei guri de canal. Acesta s-a deplasat, iar fata a căzut în canal, rănindu-se. Primul ajutor i-a fost acordat la fața locului, piciorul stâng sângerând puternic, iar o prietenă i-a sunat pe părinții Giulyei, pentru a-i anunța de cele întâmplate. Părinții au transportat-o până la Compartimentul de primiri urgențe din Târgu Frumos, iar de acolo, la Spitalul „Sf. Maria”, unde a rămas internată timp de 6 zile. În afara mai multor zgârieturi și vânătăi, fata suferise o fractură a tibiei stângi, având nevoie de aproximativ 45 de zile de îngrijiri medicale.

• Citește și: Cât trebuie să plătească o firmă de asigurări în caz de daună totală? Cazul unui taximestrist care s-a adresat instanței

A dat primăria în judecată

În decembrie 2023, ea a chemat în judecată primăria Oțeleni și operatorul județean de apă-canal, solicitând obligarea acestora la plata unor daune materiale de 5.000 de lei, reprezentând costul îngrijirilor medicale și a unor daune morale în sumă de 50.000 lei.

În fața magistraților Judecătoriei Pașcani, reprezentanții primăriei comunei s-au apărat, afirmând că responsabilitatea pentru canalul respectiv aparținea ApaVital. Gestionarea infrastructurii aparținând sistemului de alimentare cu apă fusese delegată companiei încă din 2020. De partea cealaltă, reprezentanții ApaVital au arătat că ei preluaseră doar alimentarea cu apă, nu și canalizarea. Prin urmare, gurile de canal erau în grija primăriei. Ei au dat vina și pe victimă, apreciind că aceasta fusese imprudentă, alergând „într-o zonă neautorizată, fără supraveghere”.

Dezbaterile asupra apartenenței canalului au ocupat mai multe termene de judecată, primăria și compania de apă-canal pasându-și răspunderea de la una la cealaltă. De partea cealaltă, avocatul fetei a arătat că nu reclamanta trebuia să stabilească dacă groapa respectivă ținea de canalizarea localității sau de alimentarea cu apă. Lucrurile s-au lămurit abia în aprilie anul trecut, la al cincilea termen de judecată, cât Gyulia L. a depus la dosar o fotografie a gropii respective și a arătat că precizase din eroare în cererea de chemare în judecată că era vorba de o „gură de canal ce face parte din sistemul public de canalizare”. De fapt, era vorba de o gură de canal pentru alimentarea cu apă. Concret, în 2021 fusese branșat la sistemul de alimentare cu apă și dispensarul sătesc. Fata căzuse în căminul de vizitare al branșamentului.

Cine e vinovatul: Apavital sau primăria?

Deși căminul de vizitare făcea parte teoretic din rețeaua de alimentare cu apă, deci ar fi ținut de ApaVital, el se afla în grija primăriei. În plus, fuseseră efectuate modificări pe care ApaVital nu le avizase. ApaVital avea în cămin doar un contor, care transmitea înregistrările prin radio, angajații operatorului neavând deci niciun motiv să intre acolo. Primăria adăugase însă încă un contor și o țeavă verticală, prevăzută cu robinet, pentru instalația de stropire a spațiului verde.

• Citește și: Conflict nemaiauzit la Iași între două firme, pe bani grei, de la contabilă. Proces judecat cu Gramatica limbii române pe masă

După cum au constatat magistrații Judecătoriei Pașcani, primăria Oțeleni încălcase contractul cu ApaVital prin modificările aduse căminului, dar și regulamentul serviciului de apă-canal, care nu permite folosirea apei potabile pentru irigații. Acest aspect nu privea însă cauza judecată. Potrivit avizului de branșare, căminul se afla în grija beneficiarului, care trebuia să-i asigure întreținerea.

„În condiţiile în care paza juridică a căminului de branşament respectiv aparţine pârâtei UAT Comuna Oţeleni, aceasta avea şi obligaţia de a monta capacul la acest cămin într-o astfel de manieră încât să se asigure că nu reprezintă un pericol pentru persoanele care calcă pe acesta, în condiţiile în care căminul este amplasat într-un loc accesibil oricărei persoane”, au arătat judecătorii.

Prin urmare, eventualele daune trebuiau plătite de primărie. Singurul act depus la dosar în susținerea pretențiilor materiale era o chitanță emisă de Institutul de Medicină Legală prin care se încasase contravaloarea examinării leziunilor suferite. Ca urmare, judecătorii au aprobat doar 38 de lei ca daune morale. Suma de 50.000 lei cerută de fată ca daune morale a fost considerată ca exagerată, magistrații apreciind că o sumă 20.000 de lei reflectă mai bine suferința psihică provocată de accident. Daunele urmează să fie plătite de primăria Oțeleni, dacă sentința va rămâne definitivă. Primăria a contestat-o, dosarul intrând pe rolul Tribunalului.

Publicitate și alte recomandări video