Primăriile ieșene au stat și anul trecut cu mâna întinsă la guvernul de la București

luni, 27 mai 2024, 03:30
4 MIN
 Primăriile ieșene au stat și anul trecut cu mâna întinsă la guvernul de la București

Dependența de bugetul de stat în anul pre-electoral 2023 se vede și în scăderea gradului de autofinanțare

Banii europeni pe care comuna Ceplenița și-a construit rețeaua de gaz a făcut această comunitate cel mai puțin dependentă de alocările bugetare de la București. Raportul dintre sumele livrate de la București și veniturile totale încasate de-a lungul unui an calendaristic este unul dintre criteriile de performanță ale administrațiilor locale. Evident, cu cât acest raport este mai mic, cu atât dependența bugetului local de banii de la guvern este mai mică.
La Ceplenița, banii de la București au reprezentat 38,9 la sută din bugetul comunei pe anul trecut. Practic, Bruxellesul a decontat 12,3 milioane de lei, iar Bucureștiul a trimis la Ceplenița 8,3 milioane. Cu tot cu sursele proprii, veniturile comunei s-au ridicat la 21,4 milioane de lei.

În 2022, Țuțora a fost vârful în județ, cu 29,8 la sută, performanță atinsă tot pe baza deconturilor din fonduri europene.

 

O comună a adus bani de acasă

 

De regulă, în prima parte a clasamentului pe județ se află comunitățile mari, precum municipiile Iași și Pașcani, alături de Miroslava, Valea Lupului și alte comune suburbane Iașului, cu un raport de performanță cuprins între 50-60 la sută.

La celălalt capăt al clasamentului după acest indicator se află comuna Dolhești. Ciudățenia este că administrația comunei a reușit să treacă de 100 de procente (107,38 la sută). Explicația se regăsește tot în secțiunea fondurilor europene: primăria a trebuit să dea înapoi 1,65 milioane de lei din banii primiți de la UE.

Sub „performanța” celor din Dolhești se află primăriile din Moșna, Scânteia și Tansa, care au avut anul trecut bugete constituite în proporție de peste 94 la sută din banii trimiși de la București. De altfel, cele mai multe UAT-uri din ultima parte a acestui top au atras foarte puține fonduri europene. Orașele Hârlău și Podu Iloaiei nu stau nici ele mai bine.

Primăriile au făcut mai puțini bani din surse proprii decât în 2022

 

Cât privește gradul de autofinanțare, care este un indicator al contribuției exclusiv locale la bugetul propriu, Miroslava își păstrează poziția de frunte: 37,6 la sută, față de 43,1 la sută în 2022. Valea Lupului se menține pe locul 3 (33,12 la sută), dar pe locul secund urcă Rediu, în locul municipiului Iași (33,15 la sută, față de 27,36 la sută pentru Municipalitatea ieșeană). Pentru toate cele 99 de UAT-uri, acest indicator este mai mic decât în 2022.

De exemplu, în coada topului se află Consiliul Județean, care a coborât la doar 1,56 la sută, de la 5,89 de procente marcate în 2022. Sub 4 la sută mai sunt doar comunele Cucuteni și Ceplenița – pe care banii europeni veniți pentru rețeaua de gaz nu o ajută la acest indicator.

Cantitativ, la nivel de județ, veniturile totale ale bugetelor celor 99 de unități administrativ-teritoriale (93 de comune, 3 orașe, 2 municipii și Consiliul Județean) s-au ridicat anul trecut la peste 3,75 miliarde de lei, cu 14 la sută mai mult în 2022. Cât privește cheltuielile, avansul în comparație cu 2022 a fost ceva mai mic, de 12 la sută, până la 3,71 miliarde de lei.

 

Multe cifre, puține informații

 

Situația veniturilor și cheltuielilor bugetelor locale, prezentată de Ministerul Dezvoltării include o destinație nouă la categoria „venituri”: sume repartizate pentru finanțarea instituțiilor de spectacole și concerte. Iașul a cerut Bucureștiului sprijin pentru Ateneu, Filarmonică și Teatrul „Luceafărul”. Hotărârea de Guvern 808 adoptată pe 8 septembrie anul trecut atribuie în total 22,7 milioane de lei celor trei instituții, dar în execuția bugetară a anului 2023 figurează la acest capitol nu mai puțin de 39,3 milioane de lei. O altă modificare evidențiază alături de subvențiile de la stat și subvențiile venite de la alte administrații.

Totuși, sinteza veniturilor și cheltuielilor tuturor bugetelor locale rămâne incompletă. Setul de indicatori de performanță care caracterizează activitatea fiecărei administrații nu poate fi calculat integral, pentru că anumite sume lipsesc – de exemplu, cele obținute din încasarea impozitelor pe proprietăți. Chiar dacă asemenea lacune sunt de natură să slăbească încrederea în autoritățile locale, nici șefii administrațiilor locale și cu atât mai puțin ai celei de la București nu sunt interesați să asigure transparența cheltuirii banilor strânși de la populație. Cu foarte puține excepții, care confirmă această regulă.

CITEȘTE ȘI: Un sfert din judeţ a intrat degeaba în UE. Topul comunelor după fondurile europene atrase

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii