Primarul ”gargară” de la Iași. Cât postează pe Facebook şi câtă treabă fac edilii marilor orașe
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 28.07.2021

Primarul ”gargară” de la Iași. Cât postează pe Facebook şi câtă treabă fac edilii marilor orașe

GALERIE
Chirica captura Facebook
  • Chirica captura Facebook
- +
În virtutea transparenţei, aproape toate administraţiile locale îşi promovează acum activitatea cât mai detaliat în mediul online. Este vorba de acel flux de informaţii controlat, care prezintă lucrurile şi evenimentele „de bine“. Celelalte informaţii se regăsesc, de regulă, în paginile ziarelor independente. Sunt şi primării care, din diverse motive, nu au nici măcar pagină de internet, de obicei comunele mici şi/sau situate departe de centrele urbane. În schimb, municipalităţile marilor oraşe sunt foarte active în mediul online. Dar ce informaţii sunt afişate pe reţelele populare de socializare? Constituite iniţial ca birouri de comunicare, menite să asigure transmiterea de informaţii către mass-media, dar şi către cetăţeni şi instituţii, efectivul acestor departamente aflate în subordinea primarilor marilor oraşe a crescut exponenţial în ultimii ani. Dintre oraşele comparabile ca mărime, cea mai numeroasă secţie funcţionează la Primăria Iaşi, iar cea mai mică, la Oradea. Culmea: eficienţa acestor două administraţii pare a fi invers proporţională cu «gargara» fiecăruia de pe Facebook. O inedită analiză a prezenţei în mediul online a primarilor marilor oraşe în rândurile de mai jos:

Pentru că primarul Iaşului se simte cel mai bine între primarii liberali, el făcând parte din Asociaţia „Moldova se dezvoltă“ alături de omologi ai săi din Suceava, Botoşani şi Neamţ, am comparat postările din ultima lună pe paginile de Facebook „Mihai Chirica“ (Iaşi), „Emil Boc“ (Cluj), „Ilie Bolojan“ (Oradea) şi „Nicolae Robu“ (Timişoara). Fiecare dintre aceşti primari şi-a asigurat prezentarea activităţii prin birouri sau departamente de comunicare şi marketing, iar rezultatele sunt direct proporţionale cu efectivul acestor secţii. Cea mai numeroasă secţie funcţionează la Iaşi, iar pagina primarului practic nu ratează nicio zi fără măcar o postare. La fel de numeros, spre 15 persoane, este şi departamentul de la Cluj. Doar că Emil Boc nu şi-a „procurat“ şi servicii profesioniste audio-video disponibile 24 de ore din 24 pe banii bugetului local. Chiar şi aşa, postările sunt la fel de dese, dar mai concise. La Timişoara sunt 7 angajaţi pentru comunicare, într-un departament care mai include Relaţiile Internaţionale (7 angajaţi) şi Compartimentul de Informare Turistică (2 angajaţi). Primarul Nicolae Robu pare că-şi scrie singur unele postări. Tonul exaltat - nu neutru, aşezat şi calculat sau voit emoţionat al celorlalţi - îl trădează pe autor. 

Până în martie 2018, edilul Timişoarei mai afişa câte ceva şi pe Twitter, o reţea nu foarte populară în România precum e în America. Poate din acest motiv, Boc o foloseşte pentru afişarea mesajelor exclusiv în limba engleză. Este singurul care o face constant. La Iaşi, audienţa lui Chirica nu este formată din utilizatori ai acestei reţele, iar la Oradea primarul Bolojan nu a mai postat nimic de şase luni. De altfel, edilul orădean este şi cel mai „zgârcit“ în postări pe Facebook, iar comunicarea este asigurată de patru angajaţi ai primăriei. Bolojan nu a mai afişat nimic nici pe propriul blog în ultimii doi ani (bolojan.wordpress.com). Pagina primarului ieşean, mihaichirica.ro, tocmai a intrat în reconstrucţie, până acum fiind îngheţată încă de la alegerile locale din 2016. Ieşenii puteau să vadă aici programul candidatului PSD de atunci la Primăriei. De pe pagina de Facebook, Boc face trimitere pe site-ul Primăriei, în vreme ce omologul de la Timişoara a adăugat link-ul către pagina Wikipedia dedicată lui, unde scrie că „din iunie 2012 ocupă funcţia de primar al Timişoarei, fiind sprijinit de USL“.
 
Dar ce informaţii putem găsi pe paginile Facebook ale celor patru primari şi cât de folositoare sunt sau pot fi acestea? Am comparat afişările din luna octombrie. Înainte de o trecere succintă în revistă, mai trebuie menţionat că zilele a trei dintre municipii au căzut în perioada 27 septembrie - 15 octombrie, Timişoara serbând evenimentul în afara intervalului, pe 1 august.
 
Mondenul bate investiţia: valabil la toţi
 
De Zilele Clujului, 27-30 septembrie, primarul oraşului a avut de unde să-şi „umple“ pagina: 100 de evenimente în 30 de locuri din municipiu. Deşi Zilele Iaşului au durat mai mult, 9-15 octombrie, colegul său din capitala Moldovei a fost mai reţinut în postări, dat fiind pelerinajul religios din aceste zile. Şi mai sobră însă este intervenţia primarului Oradei, care, de ziua oraşului (12 octombrie), a invitat concetăţenii la un concert susţinut de fanfara militară aparţinând Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul“. Ziua Armatei este marcată de cei trei primari. Mihai Chirica aminteşte că e şi ziua Regelui Mihai I, în timp ce Nicolae Robu susţine în direct o conferinţă de presă la sediul PNL Timiş. De regulă, zilele importante apar pe paginile celor patru primari, dar Robu, cel mai în vârstă dintre ei (64 de ani), ignoră inclusiv Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie).
 
În materie de evenimente mondene, pagina de Facebook a lui Boc abundă în relatări, retransmisii video de la concerte şi spectacole şi anunţuri despre competiţii sportive. Punctul central îl constituie BTarena, cea mai mare sală polivalentă din municipiu. Şi pagina de Facebook a lui Mihai Chirica este presărată cu adevărate eseuri, menite să trezească emoţie sau reverie în rândul cititorilor. Cea a lui Ilie Bolojan este mai pragmatică: printre rarele menţiuni de genul 100 de ani de existenţă a unor şcoli de renume ale Oradiei, primarul se concentrează pe investiţiile care au transformat oraşul în cel mai bun exemplu de dezvoltare urbană din ţară. 
 
Bolojan: într-o lună cât ceilalţi trei la un loc
 
La acest capitol, al investiţiilor, Bolojan conduce detaşat. În ultimele 30 de zile, el a anunţat construirea unei noi parcări etajate cu 500 de locuri lângă Spitalul Judeţean, finalizarea unui bloc ANL destinat personalului medical, lângă Spitalul Municipal, finanţarea de către Administraţia Fondului pentru Medie a 16 staţii de încărcare pentru vehicule electrice, a salutat finalizarea restaurării acoperişului Palatului Episcopal Greco-Catolic care a ars în vara lui 2018, a preluat de la CNAIR un tronson al centurii oraşului pentru construirea unui pasaj cu patru benzi menit să facă traficul lejer în zona unei intersecţii, a anunţat lărgirea unui pod de pe o arteră importantă a oraşului şi construirea unui stadion cu 15.000-20.000 de locuri.
 
La Cluj, investiţiile sunt ceva mai rare, dar unele sunt inedite în materie - cum e cea privind construirea unui întreg cartier de la zero. Coloniile Sopor se află în stadiul elaborării unui Masterplan-Plan Urbanistic Zonal „pentru identificarea unui nou mod de urbanizare sustenabilă, orientat spre generaţiile viitoare şi spre bună convieţuire“: tocmai a fost atribuit contractul de proiectare a celor 250 ha, evaluat la 2,8 milioane lei. În postările ultimelor 30 de zile, Boc trece în revistă stadiul lucrărilor la o parcare etajată cu 320 de locuri, bilanţul celor 12 trasee ale autobuzelor şcolare (4.663 de copii în prima săptămână de şcoală), suprailuminarea trecerilor de pietoni nesemaforizate (proiect finanţat prin bugetare participativă, idee abandonată la Iaşi), dotarea poliţiştilor locali cu sisteme portabile audio-video, inaugurarea primei platforme de colectare selectivă cu acces pe bază de cartelă.
 
La Timişoara, primarul Nicolae Robu a prezentat imagini cu bulevardul central 20 Decembrie 1989 modernizat şi cu marcaje noi şi a anunţat, deodată, finalizarea unui pod cu patru benzi, linii de tramvai, piste pentru biciclete şi trotuare (lăţime totală 25 de metri), fonduri europene pentru dublarea parcului de tramvaie (de la 7 la 14) şi refacerea unei străzi importante, încă 30 de milioane de euro pentru 44 de autobuze electrice, staţie cu şase puncte de încărcare a maşinilor electrice. La Iaşi, în aceleaşi 30 de zile, stadionul a primit gazon nou, lucrările de la podul peste Bahlui de pe Cicoarei au avansat, a fost inaugurată plata cu cardul într-o piaţă agroalimentară. Pagina primarului menţionează oraşul bicicletelor în Ziua fără maşini, trece în revistă stadiul restaurării Casei Roset - Muzeul de Istorie Naturală, transformarea Hotelului Municipal în creşă pentru 120 de copii, marcaje de atenţionare „anti-telefon mobil“ în dreptul trecerilor de pietoni.
 
Notele date de public celor patru primari
 
Conţinutul celor patru pagini comparate este apreciat mai mult sau mai puţin de vizitatori şi de cei care urmăresc persoanele sau anumite evenimente. Lider este Emil Boc, al cărui produs de promovare pe reţeaua Facebook a strâns 144.000 de like-uri. Primul sub pragul de 100.000 este Chirica: 98.000. Nicolae Robu a adunat jumătate din „scorul“ lui Chirica, 49.000 de aprecieri, iar Bolojan, 46.000.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ultimul val

Cătălin ONOFREI

Ultimul val

Câţi oameni au înţelepciunea de a se îndoi de lucrurile în care cred cu atâta tărie?

Filmuletul zilei

opinii

Măştile lui Adrian Marino (II)

Florin CÎNTIC

Măştile lui Adrian Marino (II)

În preambulul centenarului de la naştere (5 septembrie) aş cere îngăduinţa ca să amorsez dezbaterea reluând acest text, în trei părţi, scris în 2015, la un deceniu de la moartea cărturarului. E o discuţie care se cuvine făcută fără patimă, dar şi fără parti pris-uri, pentru a descrie şi devoala măştile succesive care se întrevăd sub chipul sever, aulic, al ieşeanului apostat.

...Şi parfumul de tei în Copou

Radu PĂRPĂUȚĂ

...Şi parfumul de tei în Copou

Se întâlneau în jurul Universităţii. Se plimbau, ţinându-se de mână, pe dealul Copoului şi pe străzile din jur: până la Biblioteca Eminescu şi luând-o apoi câteva sute de metri spre Păcurari, până-n parcul Copou spre liceul Negruzzi sau prin încrengătura de uliţe repezi din sus de liceu, pe partea cealaltă până ieşeau în Sărărie - în acest din urmă loc chiar nu-i întâlnea nimeni cunoscut. Când se întâlneau cu vreun profesor de-al lor, le era ruşine şi îşi desprindeau repede mâinile, deşi - îşi dădeau seama - profesorul sau profesoara zâmbeau când îi vedeau. Lui i s-a părut că a văzut o dată un fel de înduioşare în ochii unei profesoare la vederea lor.

Ion Baciu – O viaţă pentru o orchestră (II)

Alex VASILIU

Ion Baciu – O viaţă pentru o orchestră (II)

pulspulspuls

Iaca secretul dosarului surpriză care a adus un vice nou la Roznovanu!

PULS

Iaca secretul dosarului surpriză care a adus un vice nou la Roznovanu!

Vă povesteam ieri aicea la rubricuţă, stimaţi telespectatori, despre cum s-a făcut şi s-a dres încât noul vice dat afară din USR, junele Ciorăpel, avea deja dosarul făcut, la cheie, ca să conteste în instanţă decizia partidului de a-l exclude, contestaţie fără de care omul ar fi rămas fără mandat şi, evident, ciuciu vice dup’aia. 

Caricatura zilei

După o analiză mai atentă, Rădoi a descoperit motivul pentru care România a luat bătaie de la Coreea

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.