„Constat că, din păcate, politica în Iaşi joacă un rol mai important decât ar trebui să joace cultura. Suntem în situaţia în care, din cele opt proiecte pe care le putem finanţa prin contractul de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, şapte au trimis deja toată documentaţia şi suntem în stadiul în care putem începe proiectarea. Singurul pentru care nu s-a făcut niciun pas înainte este proiectul pentru sediul Operei Naţionale din Iaşi”, a spus ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, aflat pentru câteva zile în Iaşi.

„Nu putem face nimic dacă nu se iese din această confruntare politică fără noimă”, a mai spus el, arătând că „avem nevoie de 11 mii mp, dar ni s-a propus Cinema Trianon, care are o suprafaţă de o mie şi ceva de metri pătraţi amprenta la sol. Plus până la douăzeci şi unu de mii de metri pătraţi o suprafaţă care conţine blocuri, parcuri… Nu înţeleg, le dărâmăm ca să facem Operă? Probabil că nu.”

CITESTE SI: Imobiliarul Cristin Zămosteanu cere aprobare pentru a construi sediu de Operă în Centru

„Fostul cinematograf Republica, actualul Trianon, şi tot parcul din spate spre biserica Mitocul Maicilor poate reprezenta o soluţie”, răspundea primarul Mihai Chirica la o interpelare pe acest subiect în şedinţa din decembrie a Consiliului Local. „Lucruri imposibil de acceptat”, a descris ministrul Culturii propunerea primarului, optând pentru terenul fostei Şcoli speciale „Vasile Pavelcu”, situat pe cealaltă parte a străzii I.C. Brătianu faţă de Teatrul Naţional.

Lucian Romaşcanu a mai spus că ştie care este situaţia terenului de acolo, respectiv că o parte aparţine Primăriei Iaşi, iar cealaltă parte, „unei companii private, cu ceva sechestru” - adică lui Cristin Zămoşteanu, cunoscut om de afaceri în domeniul imobiliar.

„Am agreat cu domnul primar să intre în discuţie cu proprietarul, să i se propună un schimb de terenuri pe care să se mute apoi sechestrul DIICOT”. Primarul Mihai Chirica a confirmat această înţelegere cu ministrul Lucian Romaşcanu.

Ce se poate face cu 15 milioane de euro?

În fine, ministrul Culturii a mai invocat o posibilitate, exproprierea în interes public a terenului respectiv, „suma pe care Primăria o va da în baza evaluării pe acest teren să se constituie în depozit la bancă, pe care DIICOT să poată pune sechestru”.

„Dacă nu reuşim ca, într-o perioadă de 6 luni de zile pe care mi-am dat-o împreună cu domnul primar, să obţinem acel teren, suntem în situaţia de a trebui să redistribuim acei bani, pentru că nu vom fi în stare conform acordului de împrumut să ducem proiectul la bun sfârşit”, a avertizat ministrul.

Deşi este vorba de o construcţie nouă, suma vehiculată pentru Iaşi este de doar 15 milioane de euro din cele 216 milioane împrumutate în numele României, la care se adaugă constribuţia statului român, de 54 milioane de euro.

CITESTE SI: Locul noii Opere: propuneri oficiale studiate la Guvern. Două amplasamente centrale

„Cu 15 milioane de euro pentru construcţia unei Opere noi, nu poţi face decât o parte din fundaţie şi parcări”, spunea primarul Iaşului la şedinţa CL din decembrie trecut.

Termen final pentru sediul Operei ieşene: sfârşitul anului 2027

Celelalte şapte obiective vizate sunt restaurarea de amploare a Muzeului Naţional de Istorie a României din Bucureşti (cu o suprafaţă totală de 32 de mii mp), a Teatrului Naţional şi Operei Române - Cluj-Napoca, a Vilei „Florica” de la Ştefăneşti-Argeş, dată în folosinţa Muzeului Naţional „Brătianu”, a Conacului „Vârnav Liteanu” de la Liteni-Suceava, a Vilei „Ion I.C. Brătianu” din Bucureşti, sediu al Serviciului Colecţii Speciale al Bibliotecii Naţionale a României, a Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, Timişoara, şi a clădirii Teatrului Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.

Proiectul, care a devenit operaţional pe 15 decembrie 2022, odată cu publicarea în Monitorul oficial a legii ce ratifică acordul de împrumut, urmează să fie implementat de Ministerul Culturii în decurs de 7 ani.

Tragerile în cadrul împrumutului vor fi efectuate de către Ministerul Finanţelor (minim două tranşe), dar nu mai târziu de 30 iunie 2028, conform prevederilor acordului. Acelaşi document stabileşte şi data de finalizare a proiectului: decembrie 2027. Practic, Iaşul mai are cinci ani la dispoziţie ca să parcurgă toate etapele de licitaţie şi să construiască sala de concerte destinată Operei Naţionale.