Primăvara scoate la iveală toate problemele asfaltului: analiză privind infrastructura. „La noi devine mai vizibil pentru că se suprapun mai multe vulnerabilități”

Congresul a reunit în luna martie specialiști din peste 60 de țări, iar discuțiile au arătat cât de mult a evoluat domeniul întreținerii drumurilor pe timp de iarnă, mai ales datorită progresului tehnologic actual.

„Experiența de la Chambéry a fost una foarte interesantă și plină de energie profesională, care m-a ajutat să mă ancorez si mai mult în domeniul meu de cercetare. S-a vorbit mult despre trecerea de la intervenția reactivă la una bazată pe anticipare, cu ajutorul unor modele meteo rutiere mult mai precise, integrate cu senzori și platforme digitale care decid momentul optim pentru intervenții. În multe prezentări se vedea clar cum inteligența artificială începe să joace un rol important în prevenirea formării gheții și în optimizarea consumului de materiale”, a declarat șef lucr. ing. Maria-Cristina Scutaru, pentru „Ziarul de Iași”.

Aceasta a explicat că tehnologia devine tot mai relevantă și pentru poduri.

„Și în cazul managementului podurilor, această nouă tehnologie este folosită în tot mai multe cazuri, fiind un ajutor de nădejde a administratorilor în ceea ce privește prioritizarea lucrărilor de intervenție și a fondurilor limitate avute la dispoziție.”

Alternative la sare

În cadrul evenimentului, la zona expozițională, specialista a observat utilaje care își ajustează automat dozajul materialelor, sisteme video pentru monitorizare în timp real și soluții electrice sau hibride pentru operațiuni de iarnă.

 „Multe țări caută alternative la sarea tradițională, fie prin soluții lichide mai eficiente, fie prin materiale cu efect redus asupra infrastructurii și ecosistemelor”, a subliniat expertul.

Aceasta a subliniat că fenomenele extreme obligă la o schimbare de strategie.

„Ploi torențiale, episoade de îngheț-dezgheț tot mai dese sau valuri de căldură care afectează structura materialelor – pun o presiune uriașă pe infrastructură. De aceea, accentul se mută treptat de la intervenții punctuale la o abordare integrată, în care monitorizarea continuă, evaluarea riscurilor și planificarea pe termen lung devin instrumente esențiale. Digitalizarea devine un aliat important: platforme de tip digital twin, date integrate din senzori și instrumente de analiză avansată permit o înțelegere mult mai precisă a comportamentului drumurilor în condiții climatice extreme.”

Referindu-se la întreținerea preventivă, Maria-Cristina Scutaru a evidențiat că de exemplu în statele nordice, iarna nu este tratată ca o situație excepțională, ci ca o parte firească a ciclului anual de operare.

„Infrastructura este monitorizată continuu, iar intervențiile sunt preventive, nu reactive. Materialele antiderapante sunt folosite în cantități rezonabile, dar extrem de bine controlate, ceea ce reduce semnificativ deteriorarea carosabilului.”

Degradarea asfaltului și construcția autostrăzilor

Întrebată de ce în România asfaltul pare să se degradeze aproape în fiecare primăvară, Maria-Cristina Scutaru a subliniat că „degradarea asfaltului nu este un fenomen exclusiv românesc, dar la noi devine mai vizibil pentru că se suprapun mai multe vulnerabilități”.

„Ciclurile repetate de îngheț-dezgheț afectează orice tip de structură rutieră, însă impactul lor este mult mai puternic atunci când stratul de uzură nu este suficient de elastic sau fundația drumului nu a fost dimensionată pentru variațiile climatice actuale.”

De altfel, ciclurile îngheț-dezgheț sunt decisive, conform specialistului.

„Atunci când apa pătrunde în structura asfaltului și îngheață, volumul ei crește și generează presiuni interne care slăbesc materialul. La dezgheț, stratul afectat devine vulnerabil, iar sub acțiunea traficului apar desprinderi și, în final, gropi. Calitatea lucrărilor inițiale are un impact direct asupra modului în care drumurile rezistă acestor cicluri.”

În ceea ce privește construcția autostrăzilor de la noi, Maria-Cristina Scutaru a explicat că ritmul lent are cauze multiple.

„Construcția autostrăzilor este un proces complex. Ritmul lent din România se datorează suprapunerii mai multor etape sensibile: pregătirea proiectului, capacitatea instituțională și stabilitatea proceselor. Procedurile administrative complexe, studiile tehnice incomplete, lipsa specialiștilor și fluctuația personalului afectează continuitatea lucrărilor. Finanțarea există, însă transformarea fondurilor disponibile în proiecte finalizate depinde de pregătirea și gestionarea contractelor”, a conchis aceasta.

Provocările actuale ale sectorului rutier din România

Ing. Liliana Horga, președinta Asociației Drumuri și Poduri, a atras atenția că dificultățile din sectorul rutier nu sunt izolate, ci se aliniază unor tendințe globale evidențiate inclusiv la Congresul PIARC de la Chambéry.

„Există o problemă structurală legată de resursa umană – deficit de personal calificat și necesitatea formării continue. În al doilea rând, schimbările climatice generează o presiune tot mai mare asupra infrastructurii, prin fenomene climatice extreme care afectează durabilitatea drumurilor și a podurilor și impun o abordare bazată pe reziliență. O altă provocare majoră este îmbătrânirea infrastructurii rutiere existente, în special a podurilor, care trebuie adaptate la condiții de trafic mai intense și la riscuri climatice crescute. Nu în ultimul rând, există un decalaj în ceea ce privește digitalizarea și utilizarea datelor în timp real, comparativ cu tendințele internaționale”, a explicat aceasta.

În opinia sa, soluțiile trebuie să vină dintr-o viziune integrată, în care resursa umană, tehnologia și planificarea strategică sunt abordate împreună. Ea a vorbit despre importanța investițiilor în oameni, atât prin formare continuă, cât și prin atragerea tinerilor și creșterea atractivității domeniului.

„Este necesară o abordare integrată, bazată pe oameni, tehnologie și planificare strategică. În primul rând, investițiile în resursa umană sunt esențiale: formare profesională continuă, atragerea tinerilor și creșterea atractivității domeniului”.

Totodată, este necesară accelerarea adoptării tehnologiilor moderne, precum sistemele inteligente de transport, monitorizarea în timp real și instrumentele de suport decizional.

„Trebuie accelerate investițiile în tehnologii moderne – sisteme inteligente de transport (ITS), monitorizare în timp real, instrumente de suport decizional. Un alt aspect important este creșterea rezilienței infrastructurii, prin adaptarea standardelor de proiectare la schimbările climatice și prin utilizarea unor soluții sustenabile, inclusiv reducerea amprentei de carbon a lucrărilor. De asemenea, este necesară o mai bună planificare a întreținerii, bazată pe date și pe managementul activelor, precum și o standardizare a proceselor și a cerințelor de calitate”, a adăugat aceasta.

Congresul a evidențiat și câteva direcții majore de dezvoltare pentru sectorul rutier la nivel global, precum creșterea rezilienței infrastructurii în fața schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de carbon pe întreg ciclul de viață al proiectelor, digitalizarea și altele.

„Creșterea rezilienței infrastructurii – adaptarea la schimbările climatice și la evenimente extreme devine o prioritate mondială; decarbonizarea sectorului – reducerea emisiilor în toate etapele, de la proiectare la exploatare; digitalizarea și utilizarea datelor – implementarea sistemelor ITS, a platformelor digitale și a instrumentelor de analiză pentru decizii eficiente; managementul activelor și al riscurilor – trecerea la abordări proactive, bazate pe evaluarea riscurilor și pe planificare pe termen lung; siguranța rutieră și protecția utilizatorilor vulnerabili – integrarea acestor aspecte în toate etapele proiectelor; colaborarea și schimbul de bune practici la nivel internațional”, a subliniat președinta.

Rolul tehnologiei și digitalizării

Referitor la rolul tehnologiei, aceasta a transmis că digitalizarea a devenit indispensabilă pentru modernizarea infrastructurii rutiere, facilitând intervenții mai rapide, mai eficiente și mai bine anticipate.

„Digitalizarea nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Sistemele inteligente de transport, utilizarea datelor în timp real și inteligența artificială pot transforma modul în care gestionăm infrastructura – de la întreținere la siguranță. Practic, tehnologia ne ajută să intervenim mai rapid, mai eficient și mai predictibil”, a explicat președinta Asociației Drumuri și Poduri.

În completare, ea a remarcat rolul unor tehnologii precum modelarea BIM, senzorii pentru monitorizarea în timp real sau inteligența artificială, care pot schimba fundamental modul de proiectare, construcție și întreținere a infrastructurii. Aceste soluții contribuie la eficiență sporită, costuri reduse pe termen lung și siguranță rutieră îmbunătățită, dar și la transparență și o mai bună coordonare instituțională.

„Tehnologiile moderne sunt esențiale și pentru decarbonizare, prin optimizarea consumului de resurse și reducerea emisiilor, dar și pentru creșterea siguranței rutiere, inclusiv prin sisteme de informare a utilizatorilor și vehicule conectate. În ansamblu, digitalizarea devine un element-cheie pentru dezvoltarea unui sistem rutier modern, eficient și rezilient”, a încheiat ing. Liliana Horga.

 

 

Publicitate și alte recomandări video