
Primele firme din Iași, din 1990: „Corupția era larg răspândită. Fondurile erau distribuite adesea pe bază de relații personale”

În urmă cu 34 de ani la Iași se înființau primele societăți comerciale cu capital privat și, ne credeți sau nu, acestea nu au fost consignațiile. Care au fost primele inițiative private și câte dintre acestea mai există și azi? Cum a evoluat mediul de afaceri ieșean de la punctul zero până acum? Răspundem la aceste întrebări cu ajutorul datelor obținute de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Iar cu ajutorul lui Marian Berdan, fondator și CEO al Grupului de Firme Electra, dar și unul dintre primii oameni de afaceri de după Revoluție, „Ziarul de Iași” a încercat să creioneze o schiță a primilor ani de capitalism din Iași.
După 1989, România a pătruns într-o perioadă de tranziție economică profundă, marcată de trecerea de la sistemul comunist, la economia de piață.
„La începutul anului 1990 nu exista încă legislație pentru inițiativele private de afaceri. Prin aprilie-mai a apărut prima lege (n.r. Lege 15/1990), modificată în forma la sfârșitul anului și publicată ca Legea 31/1990 privind societățile comerciale”, își amintește Marian Berdan.
Ce s-a întâmplat cu primele firme din Iași?
Cele două legi la care se referă Marian Berdan au deschis drumul România spre capitalism. Și, deși ultima dintre cele două legi a fost adoptată în noiembrie, până la sfârșitul anului 1990 au fost deja înregistrate primele societăți comerciale din România. La Iași, potrivit datelor furnizate „Ziarului de Iași” de către Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), a existat o singură companie înființată printre primele din țară, Moldexim SA, înregistrată din data de 21 decembrie 1990.
O lună mai târziu apăreau la Iași Taxicom SA, Ara Dacia SA, Frigocarne SA și Transcom SA – toate aceste societăți pe acțiuni „pionier” au dispărut între timp din peisajul economic ieșean.

Sursă date: Oficiul Național al Registrului Comerțului Iași
„Cuvântul la ordinea zilei era privatizare. Eu lucram la un institut de cercetare, iar pe baza acestei legi (31/1990) m-am hotărât și eu în 1991 să deschid o firmă, a fost printre primele din Iași”, rememorează Marian Berdan.
A deschis Electra SRL în iulie 1991, companie care a ajuns să fie liderul național pe piața de interfoane și numărul 3 în țară în „fabricarea produselor electronice de larg consum” (după cifra de afaceri realizată în 2023).
Însă alte câteva SRL-uri se pot lauda că au fost primele din Iași. Potrivit ONRC, primele societăți cu răspundere limitată de aici au fost înregistrate în februarie 1991. Pe 8 februarie, mai exact, se lansau în economia ieșeană Dom Tour Trans Tir SRL, Unirea SRL, Bucium SRL, Burtila & Co Electron M Bit SRL și Coralimex SRL. Dintre acestea, activă ar mai fi doar Bucium SRL, companie deținută de SC Niciman SA, al cărei principal acționar este Paul Pricop.
„Eu sunt păstrătorul unei firme care s-a înființat din societatea Bucium, în Niciman SA. Chiar recent vorbeam cu cineva de la Agroindustriala Bucium SA despre începuturile afacerilor din Iași și ne-am dat seama că am rămas foarte puțini activi din câți eram la început”, spune Paul Pricop.
Domeniile economice care păreau atunci cele mai promițătoare pentru antreprenori la începutul anilor 90 erau cele de pază și securitate și de transporturi, spune însă Marian Berdan. Fondatorul Electra descrie tabloul economic al anilor 1990-2000:
„Mediul de afaceri era cam sălbatic. Cei de la Fondul Locativ dădeau spații celor care voiau să-și deschidă afaceri. Cu un mic cadou puteai obține un spațiu de până la 100 de metri pătrați. Spațiile Alimentara, mai mari, s-au dat la cei care aveau pile și relații și care la rândul lor au subînchiriat aceste spații. Multe funcționau atunci pe bază de mită, în special când lucrai cu întreprinderi de stat. Inflația era foarte mare, de la lună la lună se dublau prețurile”.
În acea perioadă, începuturile antreprenoriatului se desfășurau într-un climat extrem de volatil. Afacerile se ridicau adesea pe fundamente fragile, iar multe dintre ele erau alimentate de necesitatea de a răspunde imediat cerințelor pieței, în condițiile în care întreprinderile de stat se închideau. Marian Berdan își amintește de importanța sectorului de securitate în acei ani:
„Aveam colegi care instalau sisteme de alarmă, un domeniu de succes în acea perioadă, având în vedere că furturile erau frecvente și era nevoie urgentă de protecție.”
Multe afaceri se dezvoltau rapid din necesități punctuale, cum ar fi transporturile.
„Pentru a-ți începe afacerea, nu aveai nevoie decât de un microbuz. Nu erau prea multe opțiuni, având în vedere că întreprinderile de stat se închideau, iar locurile de muncă dispăreau”. În paralel, piața neagră și comerțul informal erau tot mai prezente în peisajul economic, „dacă puneai o masă de camping pe trotuar, puteai vinde aproape orice”. Produse furate din fostele unități socialiste erau vâdute în Turcia, își mai amintește omul de afaceri, iar cei care făceau acest tip de comerț reveneau acasă cu diverse mărfuri, la început alimentare și ulterior articole vestimentare. Perioada a fost marcată și de o lipsă de reglementări clare, ceea ce a dus la proliferarea afacerilor la „negru”.
Cum se descurcau patronii primelor firme din Iași
Totuși, Marian Berdan a avut o altă abordare.
„Eu am preferat să muncesc în mod corect. În 1993 am început să produc primele interfoane, iar succesul lor pe piață m-a surprins. În câțiva ani, produsele mele au ajuns chiar în județe mai îndepărtate”. Un alt aspect important al dezvoltării afacerii sale a fost protecția produselor. „În 1996 am înregistrat primul meu brevet și am câștigat procesele care au apărut pe această temă. În acea perioadă, puțini se gândeau la protejarea produselor, dar eu știam ce trebuie să fac pentru a-mi apăra invențiile.”

Marian Berdan, fondatorul Electra
Transformările economice din România au continuat și în anii următori, iar Marian Berdan remarcă faptul că, până în anul 2000, mediul de afaceri s-a schimbat semnificativ.
„Oamenii de afaceri deveniseră mai selectivi, căutau sedii mai atractive și mai moderne. În paralel, multe dintre micile afaceri informale au dispărut. La nivel industrial, companiile mai serioase simțeau nevoia unor spații mai mari”.
La nivel fiscal, lucrurile se schimbaseră, iar trecerea la sistemul de TVA a fost un moment important.
„În acea perioadă, controalele financiare au început să devină mai riguroase. În plus, au apărut fonduri de pre-aderare la Uniunea Europeană, dar nu fără probleme. Corupția era larg răspândită și fondurile erau distribuite adesea pe baza unor relații personale, mai mult decât pe merit. Noi am reușit să obținem câteva proiecte mici, dar au fost destul de limitate.”
Intrarea în NATO și apoi în Uniunea Europeană au așezat tot mai mult România într-un curs al normalității economice, mai spune Marian Berdan, chiar dacă nu este tocmai unul dintre oamenii de afaceri mulțumiți de deciziile guvernanților în ce privește antreprenoriatul. Diferența e însă de necontestat, așa cum de necontestat e și totalul societăților active juridic la finalul lunii noiembrie 2024 care au ajuns de la 0 (zero) în noiembrie 1990, la un număr de 44.155 în 2024.
Publicitate și alte recomandări video