anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 08.10.2022

Primul rector care ia poziție împotriva ”aberațiilor” lui Câmpeanu: Lege din birou, decisă de actori cu interese personale

GALERIE
prector marian preda
  • prector marian preda
- +

Universitatea București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate și a cercetării fundamentale și perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților, indiferent de performanța academică a instituțiilor, spune rectorul instituției de învățământ superior, Marian Preda. El acuză că cele mai multe propuneri din proiect sunt de neacceptat, iar Ministerul Educației le-a ignorat punctele de vedere transmise.

Declarația a fost făcută într-un interviu pe tema noilor legi ale educației puse în dezbatere publică de către Ministerul Educației, acordat purtătorului de cuvânt al Universității din București, Mirabelei Amarandei.

"E evident că Ministerul Educației ne ignoră punctele de vedere și merge înainte cu cele mai multe prevederi în parte de neacceptat"
Marian Preda spune că, în pofida încercărilor de a sprijini proiectul prin implicarea specialiștilor în educație ai universității, prin consultări sau prin propuneri de îmbunătățire a proiectelor de legi ale educației, "situația este foarte îngrijorătoare".

"Am fost ignorați, amânați, am tras semnale de alarmă publice cu privire la lipsa de dialog iar când am ajuns la discuții și negocieri pe o listă minimală de modificări pe care Consorțiul Universitaria le-a făcut, de altfel, publice, cele mai multe au fost respinse parțial sau total.
Vorbesc doar în numele UB și spun răspicat că Universitatea din București nu poate susține un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învățământului de calitate, de elită și a cercetării fundamentale și care perpetuează sistemul inechitabil de finanțare a universităților, indiferent de performanța academică a instituțiilor", afirmă rectorul Universității București.
El spune că s-a abținut să facă comentarii publice pentru a încerca să evite "cel puțin prevederile catastrofale precum prelungirea activității până la 70 de ani la cerere sau sistemul inechitabil de finanțare, de reprezentare și de decizie", măsuri pe care a încercat să le îndrepte prin propunerile din lista agreată de rectorii celor nouă universități din Consorțiu, pe care le-a prezentat guvernului și le-a negociat la minister.

În opinia sa, "este evident" că Ministerul Educației ignoră punctele de vedere ale universitarilor și merge înainte cu cele mai multe prevederi ale acestor proiecte de legi, în parte de neacceptat.

Prezentăm interviul:

Unde identificați cea mai mare problemă?

"Decidenții politici cred că dacă fac o lege, prin ea le impun celorlalți cum să acționeze"
Prima problemă majoră a proiectelor de lege este­ procesul în sine de elaborare, care e profund greșit: din birou, fără analize serioase, cu și de către un grup monocolor de autori care nu include specialiști în domeniul educației sau ai altor științe sociale, fără consultarea principalilor actori din sistem- cei care ar trebui să implementeze aceste legi, precum marile universități.
Legile în România sunt considerate modalități de a legitima și de a impune anumite acțiuni. Altfel spus, am o problemă, fac o lege și am iluzia că se rezolvă problema. Adesea cu bune intenții, decidenții politici cred că dacă fac o lege, prin ea le impun celorlalți cum să acționeze. Complet fals! O lege proastă, neadecvată realității, neacceptată de cei care o implementează și de beneficiari nu va fi automat respectată, va fi ignorată, încălcată, „ocolită”, amendată, și, în final, schimbată.
"La noi, faci legea din birou, nu consulți mai pe nimeni sau consulți doar o minoritate de actori cu interese personale"
În țările cu administrație publică matură legea este ultima etapă în procesul de rezolvare a unei probleme, a unui sistem social, politic, administrativ.
Ca să rezolvi o problemă alegi cei mai buni specialiști care să o definească corect, să facă o bună descriere a ei, să-i determine parametrii și mai ales cauzele (nu simptomele!) și să-ți propună, pornind de la situații similare din alte sisteme sau din alte perioade, soluții alternative de rezolvare a ei. Aceste soluții sunt discutate în detaliu cu principalii actori din sistem, cei care trebuie să înțeleagă și să adapteze soluțiile la nevoile și interesele lor pentru că numai așa și le vor asuma și vor fi de acord să le implementeze ulterior în forma convenită. Abia în final, după ce există un consens între decidenți și cei care implementează soluțiile sau sunt beneficiarii lor, numai atunci acele soluții care devin o politică publică sunt puse în forma unei legi. De fapt, o lege este un set de reguli de implementare care spun cine, ce, când și cum trebuie să facă pentru a obține rezultatul dorit. Nu ca la noi, faci legea din birou, nu consulți mai pe nimeni sau consulți doar o minoritate de actori cu interese personale, specifice, nu generale, de sistem, și apoi te aștepți ca toți ceilalți să o accepte și să o respecte necondiționat.
De aceea în țările occidentale legile sunt bine croite, public acceptate și respectate în timp ce în fostele state comuniste precum România sunt nefundamentate, amatoristic elaborate, impuse politic și implicit nerespectate. Chiar și acelea făcute cu bune intenții și care conțin și elemente pozitive. Iar proiectele de legi ale educației conțin și elemente pozitive, dar care sunt estompate de problemele majore ca cele semnalate de noi și la care mă voi referi în continuare.
Am spus toate acestea pentru a explica de ce proiectele acestea de legi ale educației este foarte probabil să aibă aceeași soartă ca Legea 1/2011 care a avut inovații pozitive importante, dar a fost insuficient dezbătută, impusă prin asumare, drept urmare puternic criticată și rapid și masiv ciuntită prin amendamente numeroase.

Interviul integral, pe hotnews

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

A vorbit directorul SRI ca să nu tacă

Pavel LUCESCU

A vorbit directorul SRI ca să nu tacă

Luat la bani mărunţi, dacă sufli sclipiciul de pe el, îţi dai seama că discursul directorului SRI e un mare fâs. Nu ne spune altceva decât că el e totuşi un tip ok şi că ar trebui să-l credem pe cuvânt. Dar o face cu pretenţia că e şi profund, că e capabil să atace marile teme ale istoriei şi viitorului, că e mai mult decât un directoraş al unui serviciu de informaţii dintr-o ţară care a intrat de multişor pe un făgaş occidental, euro şi mai ales american, serviciu care n-are altă datorie decât să respecte ce-i zic alţii că e bine.

opinii

Războiul ideologic

Alexandru CĂLINESCU

Războiul ideologic

Înfruntarea ideologică dintre „lagărul socialist” şi „lagărul capitalist” a durat mai multe decenii şi s-a încheiat cu victoria celui din urmă. Putin vrea acum să-şi ia revanşa. E vital pentru societăţile democratice ca el să fie învins şi pe acest plan.

Şcoala duală

Neculai SEGHEDIN

Şcoala duală

Învăţământul dual a apărut în Germania, după adoptarea Legii privind formarea profesională din 1969, pe fondul unei nevoi ridicate de forţă de muncă calificată în diverse ramuri industriale. 

Ce-i mâna pe ei în luptă?

Radu POPESCU

Ce-i mâna pe ei în luptă?

Zilele trecute, câteva portaluri de ştiri - mai ales din zona de simţire social-democrată - se dădeau de ceasul morţii că, vezi, Doamne, „mii şi mii de oameni protestează la Chişinău împotriva Preşedintelui Maia Sandu şi a guvernării pro-europene”. Astăzi însă nu vom vorbi despre ceea ce-şi doresc cu adevărat social-democraţii români în Republica Moldova şi despre capcana în care, din lăcomie, sunt pe cale să calce (ce-i drept, nu că ar fi prima dată când urmaşii lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, Dr. Victor Viorel Ponta ori Liviu Dragnea mizează pe cine nu trebuie la Chişinău), ci despre „protestele” care se petrec zilele acestea peste Prut.

pulspulspuls

Iacătă cine mai face bani pe piaţa liberă, dar tot din puşculiţa guvernamentală?

Iacătă cine mai face bani pe piaţa liberă, dar tot din puşculiţa guvernamentală?

Pentru că tot s-au ocupat colegii noştri zilele trecute despre afacerea „50-20”, aia cu cazarea refugiaţilor ucraineni, iacătă ca ne-au şi sosit la redacţie noutăţi despre cei cu dare de mână care ştiu şi au cu ce să facă un ban grămadă din afacerea asta finanţară de Guvern. 

Caricatura zilei

Tractorul

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.