Prin argila imperiului (I)
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Prin argila imperiului (I)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

O formă politică - spre exemplu, regimul comunist sovietic - se poate destrăma în câţiva ani, dar puterea şi dominaţia îşi găsesc repede noi forme.

Dacă înlăturarea preşedintelui Ianukovici ar fi prima mutare dintr-o partidă de şah - să spunem e2-e4 -, atunci evenimentele din Crimeea ar fi o naturală e7-e5. Politica internaţională nu este, însă, un joc de şah, pentru că tabla e multidimensională, jucătorii sunt mari colectivităţi, iar partidele nu încep niciodată din aceeaşi poziţie, cu piesele perfect aliniate. Şi, desigur, pentru că au murit şi ar mai putea muri oameni. Şahul nu e o bună analogie, până la urmă, chiar dacă ţările şi popoarele implicate au dat atâţia mari campioni.

Ceea ce vedem depinde foarte mult de ceea ce ştim deja sau de ceea ce credem. De modul în care ne raportăm la politica internaţională şi la celelalte ramuri învecinate ale cunoaşterii. De la cele mai apropiate, cum ar fi teoria politicii interne, istoria politică sau dreptul internaţional, la cele a căror influenţă, deşi recunoscută, e mai greu de introdus în ecuaţii simple. Şi, nu în ultimul rând, depinde de relaţia în care ne aflăm cu timpul, pentru că ea ne îndeamnă, uneori, la eroare.

În ceea ce mă priveşte, cred că asistăm la o nouă etapă a destrămării imperiului rus în Europa de Est. Nu am susţinut niciodată ideea că imperiul s-a prăbuşit odată cu URSS, aşa cum afirmă multe teorii din literatura profesiei mele. O formă politică - spre exemplu, regimul comunist sovietic - se poate destrăma în câţiva ani. Dar puterea şi dominaţia îşi găsesc repede noi forme. Doar procesele care le ating rădăcinile cauzale adânci, şi doar ele, le pot anihila.

În cazul foştilor sateliţi est-europeni, anii 1989-2007, cu tot ce au însemnat ei din perspectiva sistemului internaţional, au însemnat ruptura de vechiul centru de putere (învins şi slăbit) şi reorientarea către altul, în paralel cu o reinventare a propriilor identităţi. Mai aproape de Est, însă, dominaţia „Moscovei” (instituţii politice, model economic, stil de percepere a sinelui şi a celuilalt etc.) a fost slăbită şi, până într-un punct, reformată, dar nu distrusă. Imperiul există şi, mai mult, pare capabil să inventeze noi instituţii pentru a-şi întări şi legitima dominaţia, în locul celor create, în pripă, după 1991. Etnia, limba şi, în anumite limite, religia reprezintă lianţi ai noii entităţi şi îndulcitori ai noii dominaţii. Ei vin în contradicţie cu principiul străin, importat - a se folosi doar în caz de nevoie - al suveranităţii statelor.

De aceea, cred că trebuie să privim mai întâi tabloul întreg şi abia apoi detaliul. Estul, apoi Ucraina şi abia apoi Crimeea. În această peninsulă s-au schimbat multe în ultimele zile, dar cât de adânci au fost aceste schimbări? Altfel spus, am asistat la ceva la care să nu fi putut asista, sub nicio formă, anul trecut sau acum zece ani? Din punctul meu de vedere, nu. Rusia pur şi simplu nu a dorit şi nu a avut nevoie, până acum, să-şi valorifice potenţialul. Schimbările adânci nu se măsoară în zile.

Dar dacă punem aceeaşi întrebare referindu-ne la „Kiev”, mai bine zis, la colectivitatea mare, cuprinzătoare a ucrainenilor? Din nou, nu vorbim de zile sau de luni (Euro-Maidanul), ci de pulsiunile începute încă din perioada mandatului lui Leonid Kucima, înainte de revoluţia oranj? Putem observa în primul rând divizarea şi conflictul pe care le-a provocat faptul că dominaţia Moscovei a ajuns subiect de dezbatere publică. În momentul în care tema a fost suprapusă altora - sărăcie, inechitate, corupţie - s-a creat amestecul exploziv ce poate genera, uneori, schimbarea socială accelerată. Aceasta din urmă exercită presiuni asupra hărţii Europei, nu invers.

Aşadar, Rusia a reacţionat, dar nu trebuie pusă între paranteze reacţia ruşilor, rusofonilor sau, pur şi simplu, a acelor locuitori ai Crimeei care sunt fideli imperiului. Dar problema în discuţie, în mediile politice şi diplomatice din Europa şi din întreaga lume, este imperiul, nu Crimeea. Şi chiar dacă Occidentul va ceda acum în privinţa Crimeei - şi este foarte probabil să o facă - e greu de presupus că nu se înţeleg noile realităţi ale vecinătăţii şi coabitării cu imperiul.

Aşadar, nu suntem în 1914. Oricât de mare ar fi tentaţia asocierii, în an centenar, Primul Război Mondial s-a încheiat. Nu suntem nici în 1938-1939, Putin nu e Hitler, Obama nu e Chamberlain. Nu suntem în 1945, spre a specula despre o altă localitate din Crimeea, Ialta. Nu suntem nici în 1991-1992, când se destrăma un set de forme politice şi se recompunea un altul. Nu suntem în 1848, când îngemănarea naţionalismului cu puterea poporului mai lăsa loc de iluzii. În fine, nu suntem nici în 1853-1856, când Războiul Crimeei deschidea culoarul politic pentru aspiraţiile românilor. Dar suntem, prin contribuţia tuturor marilor actori internaţionali, inclusiv Uniunea Europeană, într-o epocă în care suveranitatea şi frontierele nu mai înseamnă mare lucru.

 
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.