Cine a urmarit stirile si emisiunile politice de marti, in care tema de capatii a fost noua runda de consultari a presedintelui cu partidele politice (exceptie facind PRM, care l-a tratat si de data asta cu sictir pe Traian Basescu), a putut remarca o idee care strabatea, sub o sintagma sau alta, toate luarile de pozitii care veneau de la PSD si PNL, idee subsumabila sintagmei "principalul vinovat". Principalul vinovat pentru criza politica actuala este, evident, presedintele Romaniei.
El este, de fapt, daca stam sa ne gindim bine si aplicat, vinovat pentru tot, de la bun inceput. Prima vina (capitala): a cistigat alegerile! A doua vina (tot capitala): l-a numit pe Tariceanu prim-ministru! Si tot asa.
Din cauza lui, Tariceanu i-a scris biletelul buclucas la gura, dupa vorba, dupa sens: "Draga Traian, iti trimit alaturat un document redactat de Petromidia in legatura cu cercetarile care au loc. Daca ai ocazia sa vorbesti la Parchet despre subiect?"; tot din cauza lui Basescu, apoi, Tariceanu, in vestita emisiune de pe TVR 1 din 20.02.07, cind presedintele a sunat si-a intrat in direct peste saracu’ premier lipsit de Silberfinkelsteini, a reusit totusi sa fenteze frumusel la-ntrebarea ce-ntepa-n biletel, de vreme ce a sustinut (nesanctionat de nici un jurnalist) ca l-ar fi rugat pe presedinte sa informeze CSM despre abuzurile unor procurori in cazul Petromidia, avind in vedere ca acesta mai si prezideaza unele sedinte CSM. Ei, ce mi-e Parchetul, ce mi-e Consiliul Superior al Magistraturii!…
Desigur, tot Basescu este vinovat si de prima razgindire a premierului, cea din vara lui 2005 cu privire la alegerile anticipate: cum sa nu se gindeasca omul de doua, de trei ori, si tot asa pina-n 2008, daca sa faca sau nu anticipate, de vreme ce Basescu nu i-a garantat lui personal scaunul? Scaunul de premier, evident.
Tot din cauza presedintelui premierul s-a razgindit si in cazul euroalegerilor, aminindu-le cu hotarirea celui care are treburi multe si mult mai importante de facut decit sa organizeze niste alegeri pentru prapaditul de Parlament European! Tot din cauza presedintelui, Tariceanu i-a cerut ministrului Blaga sa semneze ordonanta de aminare pe care ministrul pedist figura drept initiator, fara sa fi fost intrebat in prealabil de sanatate, motiv pentru care Blaga, total nesolidar cu lipsa de respect a premierului, a refuzat sa se "alinieze deciziei" acestuia, mai exact: n-a semnat. Si tot asa. Pe scurt: Vinovatul cel mare si principal e unul mic de statura, cu oaresce chelie si cu privire chiorisa, care nu da pace nici premierului, nici Parlamentului sa lucreze-n liniste, cu spor si multe rezultate in folosul propasirii proprii si-a partidelor pe care le reprezinta cu sirg!
Dar hai sa-l citez complet pe emitatorul ideii cu alinierea, pe tinarul politician de mare viitor liberal Cristian David, care tot marti a rostit la Realitatea TV urmatoarea fraza frumoasa si plina de miez: "Sint absolut sigur ca dl prim-ministru i-a cerut lui Vasile Blaga sa se alinieze deciziei pe care a luat-o". Aha. Deci cam asa stau lucrurile: Premierul decide, iar ministrii se aliniaza. Aliniereeaaa, pedisti, ca va ia mama dracului! Macovei, aliniereeaa! Berceanule, mucles, ca mi ti-l trimit pe "intimplator" seful Corpului de Control al Guvernului (acelasi vajnic Cristian David) pe cap, de nu te vezi!
In fine, in fine: Basescu-i vinovat si de iesirea PC-ului de la guvernare (si nu nevinovatul Seres sau imaculatul Copos); tot din cauza lui, partide precum PSD, PC, PRM si PNL s-au vazut obligate, saracele de ele, sa se coalizeze sub forma de patrulater, ca o legiune romana care trebuie sa se apere impotriva dusmanului principal si ubicuu, pre numele sau Basescu Traianus Cotrocenius, care ataca simultan din toate partile, basca din stinga, din dreapta, din fata si din spate!
Dar ca sa nu inchei chiar atit de metaforic, ce-ar fi sa-i mai dam cuvintul si lui Tariceanu, cuvint care are darul sa ne aduca inapoi pe pamint si-n plina realitate: "De doi ani, de cind am fost numit premier, am considerat ca e mai util pentru Romania sa evit un conflict direct intre guvern si presedintie. Am acceptat atitudinea presedintelui pentru prea multa vreme. A fost bine pentru tara, n-a fost bine pentru mine si pentru partidul meu. Regret asta." (apud "Evenimentul Zilei", 17.03.07). Este raspunsul premierului la intrebarea de final din interviul de vinerea trecuta dat BBC-ului, anume daca regreta ceva din atitudinea sa.
Care va sa zica, Tariceanu – neputind fi consiliat pe moment, nu-i asa, de Silberfinkelsteini – a raspuns cit se poate de sincer: "a fost bine pentru tara, n-a fost bine pentru mine si pentru partidul meu". Uppsala! Cum ar veni, in ceasul al doisprezecelea, i-a venit mintea de pe urma a liberalului la cap si si-a dat seama ce fraier e sa urmareasca binele tarii in dauna binelui propriu si-al PNL-ului! Asta da franchete, doamnelor si domnilor! Iata ca premierul Tariceanu poate sa fie si sincer!
Publicitate și alte recomandări video