Printre cele mai mari temeri ale românilor: deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei şi creşterea preţurilor la alimente

joi, 21 noiembrie 2013, 12:22
4 MIN
 Printre cele mai mari temeri ale românilor: deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei şi creşterea preţurilor la alimente

Deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei, creşterea preţurilor la alimente şi a taxelor şi impozitelor sunt principalele temeri ale românilor, potrivit unui barometru de opinie realizat de INSCOP.

Românii au indicat faptul că cel mai mult se tem de deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru), creşterea preţurilor la alimente (50,1% foarte mult, 30,6% mult); creşterea taxelor şi impozitelor (50% foarte mult, 29,6% mult); creşterea preţurilor la energie, combustibil, gaz (49,9% foarte mult, 30,7% mult); scăderea veniturilor familiei (46,6% foarte mult, 31,5% mult). De asemenea, la întrebarea privind aspectele de care se tem 46,5% au spus că se tem foarte mult şi 26,3% mult de deteriorarea sănătăţii proprii, 39,4% foarte mult şi 32,7% de limitarea accesului la tratamente şi medicamente, 36,3% foarte mult şi 35,6% mult de prezenţa pe piaţă a alimentelor care afectează sănătatea.

De degradarea mediului înconjurător (poluare, despăduriri etc.) se tem foarte mult 30,5% şi mult 34,2%. 28,8% dintre respondenţi se tem foarte mult şi 33,3% mult de nerespectarea drepturilor cetăţeneşti. În clasament urmează teama de calamităţi naturale (33,7% dintre români se tem foarte mult de calamităţi naturale, 27% mult), creşterea actelor de violenţă (26,4% – foarte mult, 31,4 – mult), aplicarea defectuoasă sau preferenţială a legilor (22,1% foarte mult şi 31% mult), pierderea locului de muncă (32,9% foarte mult şi 19,8% mult).

În aceeaşi ierarhie urmează singurătatea (27,6% foarte mult, 20,2% mult), destrămarea familiei (26,6% foarte mult, 16,3% mult), dezinformarea cu privire la problemele vieţii cotidiene (17,7% foarte mult, 24,9% mult) şi activităţi ilegale ale unor persoane sau grupuri organizate (16,1% foarte mult, 24,5% mult). Pe ultimele două poziţii se situează producerea unor agresiuni împotriva României din afara ţării (18,8% foarte mult, 20,6% mult) şi apariţia unor tensiuni şi conflicte etnice şi religioase (16% foarte mult, 22,3% mult).

Potrivit cercetării, sursele principale de protecţie în faţa temerilor indicate de români sunt: propria persoană (90,7%), familia (89,3%), Dumnezeu (83,3%), Biserica (55,9%), grupul de prieteni sau colegi (55,8%), medicii (53,1%), comunitatea (45,5%), Justiţia (27,5%), mass-media (20,3%), instituţiile statului (19,5%), organizaţiile societăţii civile (16,4%), instituţii şi organizaţii internaţionale (14,7%), firme private (12,4%), reprezentanţii aleşi ai populaţiei, precum parlamentari, primari, consilieri (11,6%).

Directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac, punctează că temerile fundamentale ale românilor se concentrează pe "orizontul îngust al preocupării faţă de ziua de mâine dominat de problemele economice şi sociale".

"Deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei, creşterea preţurilor la alimente, creşterea taxelor, creşterea preţurilor la energie, scăderea veniturilor familiei surprind o agendă a supravieţurii pe care practic nu mai au loc subiecte mai sofisticate, dar normale ale unei societăţi democratice precum respectarea drepturilor cetăţeneşti sau aplicarea preferenţială a legilor", afirmă Ştefureac.

El susţine că românii se "refugiază complet în sfera privată", atunci când trebuie să indice sursele de protecţie în faţa temerilor.

"Sfânta treime a românului, sanctuarul care, în viziunea sa, îl protejează de ‘relele pământului’ nu sunt nici statul, nici societatea, nici comunitatea, ci spaţiul intim privat format din propria persoană (90,4% spun că propria persoană îi ajută mult şi foarte mult să scape de temeri), din familie (89,7%) şi din Dumnezeu (83,3). Îngrijorător este faptul că elementul din zona spaţiului public al democraţiei care, teoretic, ar trebui să fie liantul principal între cetăţean şi sfera publică, respectiv autorităţile reprezentative alese (parlamentari, primari, consilieri) se află pe ultimul loc în clasamentul entităţilor înspre care se îndreaptă românii pentru a căuta un refugiu în combaterea temerilor. Este un alt semnal al crizei reprezentării care afectează democraţia din România şi care este prefigurată inclusiv de ratele tot mai scăzute de prezenţă la vot", conchide Ştefureac.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 7-14 noiembrie. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani.

Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.

Chestionarele au fost aplicate în 37 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 80 de localităţi (oraşe mari, oraşe medii, oraşe mici, comune, sate).

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic. (Agerpres)

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii