Printre cuvinte
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

miercuri, 21.04.2021

Printre cuvinte

GALERIE
radu parpauta
  • radu parpauta
- +

Porumbul, planta introdusă în ţările române în secolul XVII, are numele de la porumbel. E o metaforă. Dacă te uiţi la un ştiulete depănuşat (desfăcat se spune pe la mine), vezi că seamănă cu trupul unui porumbel fără aripi. Graţioasa şi mult iubitoarea pasăre se mai numeşte în Moldova cu o vorbă slavă: hulub. 

Se mai zice şi vorba de alint: hulubaş - o păsărică, o păsărea, o păsăruică. Nu mai vorbesc de mulţimea de sensuri ale lui păsărică, că o să zici că am păsărele la cap. Preotul ortodox polonez Iraclie Golembiowski (de la golemb- porumbel) a venit în Moldova, la Şipotele Sucevei, luându-şi numele de Porumbescu. Popa Iraclie a fost tatăl lui Ciprian Porumbescu. Şi alte nume de familie româneşti vin de la porumb (probabil mai mult de la pasăre decât de la plantă): Porumb, Porumbeanu, Porumboiu.

Porumbul se mai numeşte şi păpuşoi (popuşoi), care este tot o metaforă. Ştiuletele împănuşat seamănă cu o păpuşă mai mare. Înainte, la ţară, nu existau ursuleţi sau maimuţe de pluş uriaşe. Făcea mama o păpuşică din cârpe sau cioplea bunicul una din lemn şi gata. La o adică copilul se putea juca şi cu un fir de păpădie sau cu o frunză de boz. Credeţi că era mai puţin fericit? Păpuşelele fiind mici, ştiuletele le-a părut ţăranilor un păpuşoi.

Alte vorbe frumoase despre porumb, vorbe care, mi se pare mie, se cam pierd. Şi e păcat, tare păcat! Porumbul sau păpuşoiul cunoaşte mai multe stadii de creştere: întâi este „în păpuşi”, apoi „în mătăşi”, apoi „înurzit” (de la „urzeală”, când încep să se cunoască grăunţele ce vor fi pe ciocălău), apoi „în lapte”, apoi „în ţinte” şi, în fine, „copt”.

Mă opresc aici. Am bătut câmpii lingvistici puţin, ca să întrezăreşti un lucru: Ce frumoasă limbă avem! Doamne!

Citesc pe FB următorul text spilcuit:

„Un text decriptând intrarea în recuperarea termenilor de bază a ecuaţiei mioritice dar mai ales pentru receptarea filosofiei blagiene de la spaţiu la conţinutul nucleic.”

Aoleu, neamule, nu ţi se înnoadă limba în gît?

S-a tot vorbit despre diminutivele prea multe din graiul moldovenesc. Vasile Alecsandri, de pildă, diminutivează excesiv: „Doina, doiniţă!/De-aş avea o puiculiţă, /Cu flori galbene-n cosiţă, /Cu flori roşii pe guriţă!/De-aş avea o mândrulică/Cu-ochişori de porumbică/Şi cu suflet de voinică!” Alecsandri a dat şi numele baladei - Mioriţa. Sadoveanu, mai sobru, îi spune Cîntecul mioarei; ciobanii nu spun niciodată „mioriţă” la mioară, adaugă el.

Însă eu aud pe maramureşanca mea Mărie zicînd:

-Merg să mă culc un pchicuţ, că mă doare spătiucu.

Cînd se trezeşte, primim telefon de la Camelia, de la Baia Mare:

-Ce mai faci? o întreabă Maria.

-Biniucă.

De la ţigani avem în limba română trei cuvinte care înseamnă a fura - a ciordi, a mangli, a şuti, două cuvinte pentru verbul a bate - a cafti, a mardi, trei cuvinte desemnînd banii - love(le), biştari, mardei, trei cuvinte pentru beat - matol, pilit, mangă (manga înseamnă mită pe ţigăneşte). Mişto! Şucare constatări, nu? Nu daţi cu parul – doar constat.

Bunica mea spunea acuzator la adresa cuiva: „O face pe-a niznaiul”, adică se preface că nu ştie nimic. Astăzi nu mai aud expresia „a face pe niznaiul”, „a se face niznai”. O mai aud pe mama doar cînd pomeneşte despre vorba asta a bunicii. „Niznai” vine din rusescul „ne znaiu”â nu ştiu. Am crezut multă vreme că expresia va fi fiind luată şi adaptată de bunica de la soldaţii ruşi, însă este cu mult mai veche în limba română. O foloseşte şi Creangă în Moş Nichifor Coţcariul: „Te făceai niznai şi nu ştiai să potriveşti din gît pe moş Nichifor.” În dicţionarul lui Scriban din 1939 este o definiţie care lămureşte chestiunea: „niznái adj. fix (rus. ni znáiu, nu ştiu). Fam. A te face niznai, a te preface că nu ştii nimica despre un lucru, cum făceau soldaţii Ruseşti după ce furau, şi, cînd îi întrebai răspundeau: ni znáiu!”

Pe o sticluţă din plastic cu kefir (chefir, mă rog) „Panda” scrie: „pentru cei activi, energici şi aventuroşi”. De ce aventuroşi? Nu înţeleg nici de ce „Panda”. E din lapte de ursoaică panda, te pomeneşti? Apoi aflu că e făcut din „lapte românesc” (că ăla chinezesc sau mongol e cîh, bag seamă) şi e „infinit de bun”. Soţia spune că ar fi preferat să fie măcar „un pic mai acrişor.”

Ia uite, domnule, românul e născut şi poet al kefirului!

Problema este că, în năclăiala comico-tragică în care trăim, răul se manifestă la noi şi prin stâlcirea limbii române. Limba nu vine din ceruri, adusă de îngeraşi pe jerbe de roze şi iasomie, ci ţine de societatea în care este vorbită. În cazul limbii contează din ce suflet de om vine. Te şi minunezi cîteodată: De ce a pus Dumnezeu atîta frumuseţe în limba noastră, ca s-o vorbească nişte becali cu atîta vulgaritate? De bună seamă, ca să ne pună la încercare, ca să ne arate cu Degetul Său cum nu trebuie să o vorbim.

Radu Părpăuţă este scriitor, traducător şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Europa se loghează în reţea

Lucian DÎRDALA

Europa se loghează în reţea

Platforma digitală, accesibilă la adresa futureu.europa.eu (cu posibilitatea selectării limbii române), îi invită pe cetăţenii „obişnuiţi” să-şi spună părerea sau să reacţioneze la postările altora, operând asemenea unei reţele sociale.

Filmuletul zilei

opinii

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Florin CÎNTIC

Mircea Eliade & Vasile Conta. Coda (I)

Ultima decadă a lunii aprilie marchează pentru mine două comemorări speciale ale unor figuri intelectuale româneşti de care s-a întâmplat să mă ocup şi care s-au săvârşit din viaţă una după alta, chiar dacă la un secol distanţă: Vasile Conta (21 aprilie 1882) şi Mircea Eliade (22 aprilie 1986).

Cristian Mandeal: „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (I)

Alex VASILIU

Cristian Mandeal: „Minutul de calitate maximă în concert este rezultatul orelor multe de repetiţii” (I)

Sigur că tot talentul, pregătirea minuţioasă şi inspirată la Conservatorul din Bucureşti cu profesorul Constantin Bugeanu (din păcate, rolul său de pedagog în formarea dirijorilor afirmaţi ulterior este trecut astăzi sub tăcere...), pregătirea permanentă după absolvire l-au detaşat pe Cristian Mandeal din rândurile generaţiei sale, dorinţa de a învăţa în continuare, de a-şi înfăptui concepţia interpretativă fructificând ocaziile apărute, i-au asigurat evoluţia. 

Epilare inghinală

Briscan ZARA

Epilare inghinală

Sunt multe studii despre cum afectează psihologia omului ceea ce vedem, auzim, simţim din exterior. La fiecare întindere de coardă are loc o excitare a neuronilor care provoacă senzaţii neplăcute persoanei, dar dacă lucrurile se repetă, neplăcerea dispare încetul cu încetul şi apare o oarecare toleranţă la acea senzaţie, poate chiar e înlocuită cu plăcere. Nu mai eşti afectat, nu te mai impresionează în sens rău. Asta nu înseamnă că devii mai puternic, ci mai nesimţit, mai rigid, mai greu impresionabil.

pulspulspuls

Un fakenews fain la Iaşi, care să marcheze câştiguri babane

Un fakenews fain la Iaşi, care să marcheze câştiguri babane

Atenţie mare în aceste zile nu numai la ştirile politice mai şugubeţe, stimaţi telespectatori, ci şi la alea economice mai săltăreţe, că şi de-aici pot sări iepuri după care să alergi de-ţi ies ochii din cap şi tot să nu-i prinzi. 

Caricatura zilei

Fără facebook

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.