Probleme cardiace la persoane tinere: de ce?
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Probleme cardiace la persoane tinere: de ce?

GALERIE
inima
  • inima
- +

În ultimii ani au apărut din ce în ce mai multe cazuri de boli cardiovasculare şi chiar de infarct miocardic acut la oameni tineri, sub 40 de ani. Aceasta din cauza mai multor factori, cei mai importanţi fiind fumatul, alimentaţia nesănătoasă, sedentarismul şi stresul.

Conf. dr. Florin Mitu, preşedintele Grupului de lucru de cardiologie preventivă şi recuperare cardiovasculară din Societatea Română de Cardiologie: „Fumatul este în creştere, riscul de obezitate este din ce în ce mai mare şi de aceea bolile cardiovasculare sunt mai frecvente, inclusiv la tineri, manifestându-se de la hipertensiune la simptome de ateroscleroză (infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale, tulburări de ritm). Mai mult, obezitatea se asociază cu diabetul zaharat şi dislipidemia. Tinerii sunt foarte afectaţi şi de aşa-numitul sindrom metabolic, o constelaţie de factori de risc, în care pe lângă hipertensiune, dislipidemie, obezitate abdominală apar modificări glicemice care favorizează apariţia diabetului zaharat şi complicaţiilor acestuia. 20% din populaţia tânără are sindrom metabolic, ceea ce predispune la boli cardiovasculare şi la boala aterosclerotică. Alte probleme ale tinerei generaţii sunt hipertensiunea arterială, tulburări de ritm cardiac şi infarctul miocardic. O persoană care a trecut de 30 de ani şi prezintă factori de risc trebuie să-şi facă anual un control: să-şi ia tensiunea, să facă analize pentru a depista nivelul colesterolului, al glicemiei, să-şi controleze cu atenţie greutatea. De asemenea, o electrocardiogramă poate depista tulburările de ritm cardiac.

Hipertensiunea poate apărea şi la tineri

Hipertensiunea este considerată de mulţi drept o problemă a vârstnicilor, însă aceasta poate apărea la orice vârstă. Există un număr de factori care pot contribui la apariţia hipertensiunii precum fumatul, sedentarismul, obezitatea, dieta nesănătoasă şi consumul excesiv de alcool. Tinerii trebuie să fie conştienţi de risc şi să adopte un stil de viaţă sănătos. Îngrijorător însă este faptul că numărul tinerilor hipertensivi este în creştere. În România, în prezent, peste 40% din populaţie este hipertensivă, iar rata de control al tensiunii arteriale este de doar 18%.

Ateroscleroza debutează încă de la 20-25 de ani

Una dintre cele mai importante cauze a bolilor cardiovasculare este ateroscleroza care înseamnă îngroşarea difuză sau localizată a peretelui arterelor cu grăsimi (în principal colesterol). Ateroscleroza debutează încă de la 20-25 ani şi evoluează „în tăcere“ o perioadă variabilă de timp. Este un proces lent care se poate dezvolta ani de zile fără nici un simptom. În acest timp, la fel ca în cazul depunerilor de calcar pe interiorul unor ţevi de instalaţii, depozitele de grăsimi se depun pe pereţii arterelor care hrănesc inima şi le îngustează. Efectul este de reducere a fluxului de sânge către o porţiune din muşchiul inimii. Ateroscleroza este accelerată de expunerea la factorii de risc cardiovasculari: alimentaţie nesănătoasă - mâncăruri grase, de tip fast-food - fumat, sedentarism.

Sunt în prezent tineri între 30-40 de ani internaţi pentru infarct miocardic acut, la care singurul factor de risc coronarian decelabil este fumatul

Există anumiţi factori de risc care nu pot fi modificaţi: ereditatea, vârsta şi sexul. Dar puteţi reduce factorii de risc care pot fi controlaţi: alimentaţia, fumatul. sedentarismul. Din nefericire, vedem din ce în ce mai frecvent, pacienţi tineri (între 30-40 de ani) internaţi pentru infarct miocardic acut, la care singurul factor de risc coronarian decelabil este fumatul. Stresul, boala secolului, care la fel ca şi fumatul este deseori apanajul oamenilor tineri, trebuie şi el ţinut sub control înainte de a produce efecte dăunătoare asupra sănătăţii. Nu este niciodată prea târziu să schimbaţi obiceiurile care pot fi dăunătoare inimii. Cum putem combate stresul? Printr-o activitate fizică în majoritatea zilelor săptămânii, sub formă de activităţi recreative, cel puţin 30 de minute (alergare, înot, mers pe jos sau orice altă activitate fizică moderată) sau ocupaţională (ex. grădinărit).

Fumatul - principalul factor de risc asupra sănătăţii inimii tinerilor

Fumatul este considerat principalul factor de risc asupra aparatului cardiovascular: accelerează bătăile inimii, produce modificări la nivelul peretelui vascular (disfuncţie endotelială, determină şi accelerează procesul aterosclerozei). Fumătorii inveteraţi suferă de o reducere a oxigenării sângelui, inclusiv a celui din vasele inimii. Specialiştii au demonstrat faptul că accidentele coronariene se reduc la jumătate numai prin renunţarea la fumat timp de cel puţin cinci ani! Studiile arată ca şi tinerii sub 20 de ani suferă atacuri de inimă, iar bolile cardiovasculare şi circulatorii reprezintă 11% din numărul deceselor înregistrate la femeile sub 45 de ani. Un număr de 350.000 de români sunt diagnosticaţi anual cu boli cardiovasculare, iar una din principalele cauze este fumatul. Un studiu recent, realizat pe 4.900 de adolescenţi din Bucureşti şi din judeţul Ilfov, a scos la iveală faptul că 7% dintre tineri au fost depistaţi cu hipertensiune arterială.

Stresul: cât rău ne poate face?

Având în vedere emoţiile puternice care ne apasă în fiecare zi, inima este într-o permanentă alertă. Stresul eliberează catecolamine, care pot, indirect, să determine creşterea acizilor graşi şi a glicemiei în sistemul circulator. Acestea pot fi convertite în grăsime şi colesterol şi depozitate în pereţii arteriali. Aceste depozite realizează o rezistenţă în fluxul circulator să contribuie astfel la creşterea tensiunii arteriale. Stresul mental cronic creşe presiunea arterială precum şi nivelul colesterolului şi duce astfel la hipertensiune arterială cronică. Posibilităţile de corectare a modului de viaţa sunt multiple: organizarea programului de muncă, respectarea unor zile de odihnă după munci epuizante, astfel putându-se evita sau diminua stresul provocat de problemele cotidiene. Şi, nu trebuie uitat că activitatea fizică poate avea un efect protector împotriva stresului. În general, exerciţiul fizic îmbunătăţeşte forma fizică şi psihică. Anxietatea şi instabilitatea emoţională sunt diminuate, iar rezistenţa la stres creşte. Pentru inimă, practicarea sportului este în mod particular benefică. Astfel, o activitate fizică moderată de 30 de minute de mers pe jos, zilnic, scade numărul evenimentelor cardiovasculare (infarctul de miocard, accidentele vasculare) şi creşte rata supravieţuirii celor care au avut astfel de evenimente între 25-30%. Pe de o parte, inima învaţă cum să obosească mai greu (se reglează frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială), se contractă mai bine şi devine mai puţin sensibilă la stimuli şi stres, iar pe de altă parte sunt diminuaţi diverşi factori de risc pentru bolile cardiovasculare: colesterol crescut, obezitate, diabet zaharat.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grilă de lectură pentru conflictul din Orientul Mijlociu

Alexandru LĂZESCU

Grilă de lectură pentru conflictul din Orientul Mijlociu

Încercând să revină la formulele tradiţionale de abordare în chestiunea conflictului israeliano-palestinian, formule care au eşuat de fiecare dată în trecut, şi la negocierile cu Iranul, administraţia Biden nu a făcut decât să destabilizeze şi mai mult situaţia din regiune facilitând probabil ascensiunea grupării teroriste Hamas.

Filmuletul zilei

opinii

Eu, El, Supremul

Nichita DANILOV

Eu, El, Supremul

În ciuda dansului diplomatic mai mult sau mai puţin impus din afară, fiecare parte stă la cotitură şi aşteaptă ca partea adversă să facă un pas greşit şi să clacheze.

Plugarul şi moartea

Dana ȚABREA

Plugarul şi moartea

Nu e foarte evident ce se petrece în Plugarul şi moartea deoarece, dincolo de revolta protagonistului faţă de fenomenul morţii - o revoltă deopotrivă disperată şi sfidătoare - sau de justificările aduse de personajul Moartea, nu avem o poveste aşa cum poate ne-am fi aşteptat. Cu toate acestea, datorită proiecţiilor şi a filmărilor, unele realizate de sus, a modului în care se jonglează cu decorul din scenă şi cu cel proiectat, deşi oarecum static, luând forma unei meditaţii de scenă, spectacolul are un ritm al său, chiar dacă unul mai mult interior, la care contribuie culorile, formele, hiperbolele artistice (imagini supradimensionate) şi sunetele.

Cale bătută de la ţară la oraş

Michael ASTNER

Cale bătută de la ţară la oraş

Gata. Bagajele-s făcute.

pulspulspuls

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

PULS

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

Caricatura zilei

Rabla

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.