Problemele Spitalului de la Leţcani văzute de un arhitect specializat pe structuri modulare medicale
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

duminica, 16.05.2021

Problemele Spitalului de la Leţcani văzute de un arhitect specializat pe structuri modulare medicale

GALERIE
spital letcani4
  • spital letcani4
- +

Arhitecta Raluca Şoaită, fondatoarea studioului Tesseract Architecture, care a proiectat primele şapte spitale modulare din România, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi” cum trebuie să arate o astfel de construcţie. Punând cap la cap cu ceea ce ştim despre Spitalul mobil de la Leţcani, numărul deficienţelor îl depăşeşte considerabil pe cel din raportările oficiale de până acum.

Un „modular” se ridică în două luni, la Iaşi a durat şapte

Studioul coordonat de Raluca Şoaită este specializat pe arhitectură medicală şi a creat şapte spitale cu 146 de paturi în România, totalizând 23.000 de metri pătraţi. Ei lucrează în prezent cu Asociaţia Dăruieşte Viaţă la spitalul cu paturi ATI, pentru pacienţii cu COVID-19 în stare gravă, construit în curtea Spitalului Judeţean din Piatra-Neamţ. Au mai creat, spre exemplu, unităţile medicale modulare din curtea Spitalului Universitar din Bucureşti, unde există un spital temporar pentru pacienţii cu forme grave şi unul pentru triaj. Raluca Şoaită explică faptul că astfel de construcţii sunt, în pandemie, mai sănătoase şi sigure din punct de vedere epidemiologic şi tehnic. Iar toate spitalele realizate de către aceştia s-au realizat mult mai repede decât Spitalul mobil de la Leţcani, care a fost achiziţionat în aprilie 2020 şi operaţionalizat în octombrie, acelaşi ani. „Primul spital modular pe care l-am realizat de la declanşarea pandemiei a fost cel din curtea Spitalului Elias din Bucureşti. Într-o săptămână am reuşit să propunem un concept care apoi a fost detaliat şi executat în 2 luni”, a declarat Raluca Şoaită.

Trebuiau din start folosite doar stocatoare de oxigen

Aceasta a explicat că toţi specialiştii cu care s-au consultat înainte de a proiecta astfel de unităţi medicale au recomandat utilizarea stocatorului ca sursă principală de oxigen, staţia de butelii ca sursă secundară şi buteliile individuale ca sursă de rezervă. Situaţie care se regăseşte şi acum la Iaşi, însă iniţial a funcţionat cu o serie de „fabrici de oxigen”, despre care surse medicale au explicat că furnizau oxigen de calitate îndoielnică. Raluca Şoaită explică faptul că „fabricile de oxigen” produc oxigen 93^/-3%, care este definit în Farmacopeea europeană ca oxigen O93. Arhitecta spune că oxigenul din stocator sau butelii are puritate de 99,5% şi este definit în Farmacopeea europeană ca oxigen medicinal. Iar pacienţii, în tratamentul formelor moderate sau grave de COVID-19, au nevoie de un oxigen cât mai pur. „Oxigenul medicinal se poate produce prin procesul de distilare a aerului atmosferic, care este cu totul altă tehnologie decât cea a «fabricilor» de oxigen care utilizează procesul tehnologic PSA (Presure swing absorbtion). Sistemele de tip PSA sunt limitate şi ca şi consum, astfel încât în vârf ajung la purităţi de 60-70%, neconforme pentru utilizarea în cazul pacienţilor bolnavi de Covid-19”, a explicat Raluca Şoaită.

Amplasarea la 20 de kilometri de oraş, o eroare

Aceasta a declarat că nu a văzut spitalul de la Iaşi şi nu ştie cum a fost proiectat sau realizat pentru a putea comenta direct problemele acestuia, însă spune că toate spitalele realizate până acum de studioul ei în România nu au avut probleme cu instalaţiile de încălzire sau de răcire. Arhitecta susţine că ele pot fi folosite în toate anotimpurile fiindcă containerele de transport pot fi realizate cu diferite tipuri de panouri, pot fi termoizolate, iar infiltraţiile (cum a fost cazul la Iaşi) le declară a fi „uşor de evitat, utilizând soluţii de hidroizolare performante”.

Raluca Şoaită spune însă că toţi specialiştii cu care s-a consultat i-au spus că o astfel de unitate medicală trebuie să fie construită cât mai aproape de spitalul pe care-l deserveşte. „Din punctul meu de vedere, un modular pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu Covid-19 trebuie amplasat aproape de un spital mare, astfel încât să împartă cu acesta servicii administrative şi de logistică. Amplasarea pe un teren oarecare, departe de spital nu este foarte eficientă: costurile pentru branşarea la instalaţii sunt mari; personalul medical trebuie alocat şi utilizat doar pentru acest tip de îngijiri - ceea ce pe termen lung poate să ducă la epuizare şi depresie; trebuie suplimentate serviciile tehnice, administrative şi de logistică şi astfel se ajunge la costuri mari de mentenanţă şi de execuţie”, a spus Raluca Şoaită (FOTO).

Costurile pentru realizare sunt cuprinse între 6.000 şi 9.000 de euro pentru un container, însă arhitecta spune că un spital modular are avantajul de a se construi rapid, dar nu ieftin. Ea susţine că preţul pe metru pătrat ajunge la 70% din preţul unui spital nou-construit, iar durata de viaţă este de 9-10 ani, putând fi folosit ca secţie de arşi sau spaţiu logistic după finalizarea pandemiei.

FOTO: spitale modulare create de arhitect Raluca Şoaită

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Principiul lui Peter şi sportul

Nicolae GRECU

Principiul lui Peter şi sportul

Cei care nu izbutesc să treacă trec graniţa dintre competenţă şi incompetenţă se consideră insultaţi de către cei care observă aceasta.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VII)

În ultimul foileton al acestei serii sunt analizate două „contribuţii“ recente ale unor autori români, marcate de manipularea de tip protocronist a unor documente de istorie medievală europeană.

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

pr. Constantin STURZU

Nu poţi fi misogin când vorbeşti despre mironosiţe

Ziua de mâine, a treia duminică a Paştilor, este consacrată femeilor mironosiţe (purtătoare de miruri la mormântul Domnului). Un bun prilej pentru a vorbi despre condiţia femeii în creştinism.

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Este morala creştină compatibilă cu etosul capitalismului?

Azi doresc să vă provoc la reflecţie, fără să mă implic impunând vreun punct de vedere personal care să mă înregimenteze într-o tabără pro sau contra. E un subiect incitant, argumentele variate ale apărătorilor şi acuzatorilor nefiind deloc futile în a decela un răspuns definitiv.

pulspulspuls

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

PULS

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

Caricatura zilei

WC spațial

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.