Proces „bombă” azi la Iași, cu 101 milioane lei pe masă. Primăria, cu genunchiul unui privat pe gât: aproape de o executare silită ce riscă blocarea instituției

Termenul de azi a fost stabilit în dosarul privind suspendarea provizorie. Miza este uriașă: municipalitatea caută să amâne sau să evite plata daunelor de peste 101 milioane lei stabilite prin hotărârea Curții de Apel, sumă care apasă greu pe bugetul local și care continuă să crească lunar.

„Este vorba de suspendarea unei executări silite într-un dosar foarte foarte vechi cu CET-ul. În plus, noi am mai depus și o contestație în ce privește modul în care executorul vrea să ducă la începlinire această executare silită, contestație care are termen pe 10 decembrie”, a explicat pentru Ziarul de Iași Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Municipiului Iași.

Iulie 2025: o sentință explozivă la Curtea de Apel

Ambele acțiuni au legătură cu decizia explozivă pronunțată în iulie 2025 de Curtea de Apel Iași, atunci când instanța a stabilit că Primăria Iași trebuie să plătească 101.847.509,40 lei către CET Iași SA, societate aflată în faliment. Suma reprezintă dobânda legală acumulată în perioada 05 mai 2014 – 30 aprilie 2025 pentru nepredarea la timp a unor instalații și active ale companiei. Mai grav este că dobânda continuă și în acest moment, și va continua până la predarea efectivă a bunurilor.

• Citește și: PUNCT FINAL: CET Iași poate fi scos la vânzare, bucată cu bucată. Primăria a pierdut toate procesele

Instalațiile sunt proprietatea SC CET Iași SA, iar municipalitatea le deținea în baza unui contract de locațiune încheiat în anul 2011. Odată cu intrarea în insolvență a CET, municipalitatea avea obligația să restituie activele. În spatele acestui contract de locațiune semnat în 2011 se desfășoară, de mai bine de un deceniu, o saga juridică complicată, cu răsturnări de situație și consecințe financiare uriașe.

Unde ar fi greșit Primăria?

Contractul, înregistrat la CET sub nr. 20058/04.10.2011, și la Primărie sub nr. 86009/10.10.2011, viza bunurile din patrimoniul centralei, esențiale pentru producerea și distribuția energiei termice în sistem centralizat.

Pentru a înțelege proporțiile problemei, trebuie reamintit că SC CET Iași SA a intrat în insolvență în 2012 și în faliment în 2014, iar lichidatorul desemnat de Tribunal în acest caz, firma de practicieni în insolvență Management Reorganizare Lichidare Iași SRPL, a lui Corneliu Mititelu, a somat în repetate rânduri municipalitatea să înapoieze instalațiile de producere a agentului termic, necesare finalizării lichidării.

Aceste bunuri au fost însă transferate de Primăria Iași către operatorii care au preluat treptat serviciul de termoficare în Iași – Dalkia, Veolia, Termo Service –, ceea ce, în ochii instanței, a reprezentat o încălcare a obligațiilor contractuale.

Corneliu Mititelu, Management Reorganizare Lichidare Iași SRPL. Sursă foto: www.insolventa.ro

Litigiul a început în 2012, când Tribunalul Iași a fost sesizat cu o acțiune prin care CET, prin lichidatorul Corneliu Mititelu, cerea obligarea Municipiului la predarea acestor bunuri. Procesul a fost suspendat în 2020, după ce Curtea de Apel a decis că soluționarea apelurilor depinde de alte dosare aflate pe rol. După ce acestea au fost tranșate, cauza a revenit în atenția instanțelor.

Fără o suspendare, banii pot fi executați imediat, cu consecințe devastatoare pentru bugetul local

În mai 2023, Curtea de Apel Iași a respins cererea CET, considerând nefondat apelul formulat de lichidatorul judiciar și admițând apelul Municipiului. Practic, instanța a decis că Primăria nu era obligată să predea bunurile. CET a atacat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care, în noiembrie 2024, a casat parțial decizia și a trimis dosarul spre rejudecare, menținând însă respingerea excepției de nelegalitate ridicate de Municipiu.

• Citește și: Victima accidentului în care este implicat fiul milionarului Mititelu, în stare gravă

În iulie 2025, Curtea de Apel a schimbat radical direcția: a respins apelul Municipiului și a admis apelul CET. Prin hotărârea pronunțată, Primăria Iași a fost obligată să plătească daune moratorii constând în dobânda legală aplicată asupra valorii contabile a bunurilor. Suma stabilită: peste 101,8 milioane de lei, calculată pentru perioada mai 2014 – aprilie 2025.

În plus, sentința de la jumătatea anului 2025 nu doar că obligă Primăria la plata a 101.847.509,40 lei pentru perioada 05.05.2014-30.04.2025, dar stabilește continuarea calculării dobânzilor până la predarea bunurilor, ceea ce înseamnă că suma se mărește cu fiecare zi de întârziere. De aceea, încercarea municipalității de a opri executarea este vitală: fără o suspendare, banii pot fi executați imediat, cu consecințe devastatoare pentru bugetul local.

Decizia a deschis însă calea unui nou recurs, de această dată formulat de Municipiul Iași, cu termen fixat la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 10 decembrie 2025. Între timp, lichidatorul judiciar a pus în întârziere Primăria, invocând prejudiciile cauzate prin nepredarea bunurilor, după cum se arată în raportul de activitate publicat de lichidator în Buletinul Procedurilor de Insolvență din 11 noiembrie 2025.

„Lichidatorul judiciar a înregistrat la Mun. Iaşi adresa cu nr. 3946/15.10.2025, confirmată de primire la data de 17.10.2025, de punere în întârziere a Municipiului Iaşi cu privire la daunele interese aferente lunii septembrie 2025, în cuantum de 1.515.643,78 lei”, precizează raportul.

Termenul de astăzi, de la Judecătoria Iași, prima confruntare directă

Astfel, un contract de locațiune semnat acum 14 ani a ajuns să genereze un conflict juridic de proporții, cu implicații directe asupra bugetului local. În joc nu mai sunt doar bunurile CET, ci și o sumă colosală pe care Municipiul Iași riscă să o achite, în timp ce litigiul continuă să se plimbe între instanțe.

Prin urmare, termenul de astăzi, de la Judecătoria Iași, reprezintă prima confruntare directă pe terenul instanței după luni de tensiune. Dacă va fi admisă suspendarea provizorie, Primăria câștigă timp prețios pentru a pregăti căile de atac. Dacă magistrații resping cererea Primăriei, presiunea financiară se poate  transforma rapid într-o problemă reală, palpabilă, cu impact asupra întregului oraș.

Publicitate și alte recomandări video