Proces cu o miză de 16,5 milioane dolari pierdut de Primăria Iași prin neprezentare. Ce roluri au jucat DNA-ul și Curtea de Conturi?

Cu două săptămâni înainte de primul termen de judecată însă, la Tribunal a fost înregistrată o adresă de cinci rânduri din partea Primăriei în care, sub semnătura primarului Mihai Chirica, municipalitatea anunța sec că renunță la judecata cauzei. Fără niciun fel de explicații, Primăria renunța la recuperarea unei sume reprezentând un sfert din valoarea inițială a contractului. Reprezentanții municipalității nu au fost mai clari nici când li s-a solicitat explicit să lămurească motivele acestui gest.

„Avocații ne-au rugat să nu mai facem comentarii pe dosar în faza acesta de litigiu”, a transmis printr-un SMS purtătorul de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga.

În fapt, procesul pare să fi fost deschis doar de ochii DNA și ai Curții de Conturi, pentru a crea impresia că municipalitatea chiar încearcă să facă ceva.

De la 75 de dolari la 414,89 dolari/tona de cărbune

Contractul dintre Vitol și Primăria municipiului a fost încheiat în august 2022. Compania urma să aducă în portul Constanța 140.000 de tone de huilă energetică, cu o capacitate calorifică de minim 6.000 kcal/kg. Încărcarea cărbunelui în trenuri urma să fie făcută de Vitol, dar Primăria era cea care trebuia să găsească vagoanele necesare. Altfel, se angaja să plătească o penalitate de 3 euro/tonă/zi pentru cărbunele depozitat pe uscat și încă nepreluat. Cărbunele urma să fie adus în Constanța până pe 20 decembrie, termen prelungit ulterior succesiv, până pe 31 mai 2023. Prețul era unul imens, de 414,89 dolari/tonă. Momentul în care Primăria își amintise că vine iarna era cum nu se poate mai prost ales. În primăvara lui 2021, huila costa 75 de dolari dona. În decembrie 2021, prețul urcase la 100 de dolari tona. Creșterea prețului era firească în prag de iarnă în emisfera nordică. În 2022, situația fusese complicată și de invadarea Ucrainei de către Rusia. În februarie 2022, huila ajunsese la 200 de dolari tona, continuând apoi să crească. Până să se gândească Primăria Iași că va fi nevoie de cărbune, prețul trecuse de 400 de dolari tona.

Actul adițional nu a fost semnat de primar

În negocierile cu Vitol, municipalitatea pare să nu fi avut niciun cuvânt de spus, balanța prevederilor contractuale înclinându-se în favoarea companiei. Primăria se angaja la plata unui avans de 25%, 16 milioane dolari, încă înainte ca la orizont să apară vreo navă încărcată cu huilă. Cantitatea de cărbune nu era fixă, ea putând fi micșorată sau majorată cu până la 10%, după cum dorea Vitol. Marja era menită să protejeze vânzătorul pentru situația în care în nave nu era încărcată cantitatea exactă. În practică, prevederea a fost folosită pentru a obliga Primăria, în decembrie 2022, să mai cumpere 14.000 de tone. Actul adițional nu a fost semnat de primar, care l-a delegat pentru aceasta pe viceprimarul Cezar Baciu. Culmea, cu două zile înainte de semnarea actului adițional, explozia unui cazan al CET a făcut ca centrala să nu mai funcționeze timp de trei săptămâni. Nu a fost singura avarie, acestea ținându-se lanț. În iarna 2022/2023, CET Holboca abia dacă a funcționat 60% din timp. Iașul primea mai mult cărbune decât putea să ardă.

Defecțiunile CET au dat peste cap planul optimist al municipalității. Încă înainte de semnarea contractului, primarul Mihai Chirica anunțase că Primăria intenționa să producă energie electrică în cogenerare și să o vândă. Chiar dacă huila era scumpă, vânzarea nu doar a agentului termic către populație, ci și a energiei electrice pe piață ar fi compensat prețul și ar fi adus eventual chiar un profit Primăriei. Nu a mai fost cazul.

În martie 2023, sindicatul „Energia” anunța municipalitatea printr-o adresă că nu are ce face cu cărbunele. Iarna fusese blândă, așa că nu fusese nevoie de mult combustibil. În haldele CET se mai aflau 3.290 tone de cărbune rămase din sezonul rece anterior. Mai erau 30.141 tone din cel livrat de Vitol. În portul Constanța așteptau să fie încărcate alte 30.000 de tone de huilă. Aceste cantități erau mult peste necesarul de funcționare până la sfârșitul lunii aprilie.

Undeva, pe traseu, cărbunele se pierduse

La temperaturile ridicate și avariile de la CET, primăvara a mai adus o problemă. La sfârșitul lunii aprilie 2023, Primăria a cumpărat 254.732 de certificate pentru emisii de dioxid de carbon, care îi dădeau dreptul de a folosi cărbunele, un combustibil deosebit de poluant. Municipalitatea plătise pentru aceasta 22,1 milioane euro fără TVA și se afla într-o veritabilă criză financiară. Și chiar dacă, prin absurd, municipalitatea ar fi avut bani să aducă la Iași tot cărbunele contractat, mai apărea o problemă, pe care o semnalaseră reprezentanții CET. Prin depozitarea pe termen lung, cărbunele se depreciază și își pierde 28-30% din puterea calorifică. Huila energetică putea fi vândută la Ciric pe post de mangal pentru grătare.

Încă din ianuarie 2023, între Primărie și Vitol s-a derulat o amplă corespondență, iar reprezentanții celor două părți s-au și întâlnit în câteva rânduri. Pe de o parte, Primăria recunoștea că nu mai dispune de sumele necesare plății întregii cantități de cărbune contractate. Din 154.000 de tone, municipalitatea preluase și plătise 81.400 tone și era epuizată financiar. De cealaltă parte, Vitol presa municipalitatea să încarce cele 30.000 de tone din port, să le accepte și pe cele aflate pe drum și, mai ales, să plătească. Nu doar cărbunele, ci și depozitarea la Constanța. În mai 2023, numai pentru aceasta, Vitol cerea 8 milioane euro. Reprezentanții companiei spuneau că sunt generoși. Costurile reale s-ar fi ridicat la 22,6 milioane euro, dar aplicaseră o reducere de 60% din bunăvoință. În iunie, Vitol cerea 8,5 milioane euro pentru depozitare. În iulie, 9 milioane euro.

În iulie 2023, municipalitatea a mai primit o lovitură. Inspectorii Curții de Conturi își încheiaseră o misiune de audit financiar la Primărie, iar în privința achiziției de cărbune ridicaseră un lung șir de semne de întrebare. Era neclară situația celor 16 milioane dolari plătiți dintru început de Primărie. Din actele municipalității nu rezulta că ar fi primit cărbune pentru acei bani și nici că i-ar fi luat înapoi. Din actele de încărcare în Constanța și cele de descărcare la Holboca rezulta un minus de 1.054 tone de cărbune, în valoare de 437.000 dolari. Undeva, pe traseu, cărbunele se pierduse. Inspectorii mai vorbeau și de 55.750 dolari, o diferență rezultată din regularizarea unei facturi. Era un mizilic în comparație cu restul sumei.

Cărbunele a fost adus din Rusia?

Din octombrie 2023, Vitol începe să amenințe cu instanța, pentru a forța Primăria să plătească. După luni de zile în care aproape își cerea scuze de la Vitol și cerea înțelegere, invocând situația financiară dificilă în care se afla, municipalitatea a început să contraatace. Nu avea de ce plăti depozitarea cărbunelui la Constanța, câtă vreme se convenise prelungirea termenului de livrare. De altfel, nici nu se știa unde sunt cele 30.000 de tone. În august 2023, viceprimarul Baciu se deplasase la fața locului și nu găsise decât două grămezi de huilă care aveau cel mult 2.000 de tone. În primăvara lui 2024, municipalitatea acuză Vitol că huila nu avusese capacitatea calorifică de 6.000 kcal/kg, problemă pe care nu o semnalase niciodată până atunci. Prin contract, compania era obligată să constituie un avans, dar nu făcuse acest lucru decât în octombrie 2022. Vitol nu prezentase certificate de calitate și de proveniență a cărbunelui în original. Primăria suspecta că Vitol încălcase legea și adusese cărbune din Rusia.

În cele din urmă, ambele părți și-au pus amenințările în practică. Pe 1 noiembrie anul trecut, Vitol a chemat în judecată Primăria în fața Înaltei Curți de Justiție a Angliei și Țării Galilor. Firma pretindea 20,4 milioane dolari reprezentând cărbune neplătit de Primărie, 22,87 milioane euro – costuri de depozitare și 1,31 milioane dolari, dobânzi și alte cheltuieli. Câteva zile mai târziu, pe 7 noiembrie, și Primăria a chemat în judecată Vitol, dar în fața Tribunalului ieșean. Aici, Primăria își cerea înapoi avansul de 16 milioane dolari pe care Vitol l-ar fi încasat ilegal, 437.294 dolari, reprezentând cele 1.054 tone cărbune constatate lipsă și regularizarea de 55.750 dolari. Adică exact semnele de întrebare ridicate de Curtea de Conturi. De asemenea, Primăria cerea și punerea la dispoziție a documentelor de proveniență și calitate a huilei, pentru verificarea originii cărbunelui. Peste încă o lună, în decembrie, procurorii DNA descindeau la Primărie, anchetând și ei achiziția cărbunelui.

Procesul din Anglia este extrem de costisitor

În întâmpinarea depusă la dosar, reprezentanții Vitol au ridicat semne de întrebare cu privire la seriozitatea demersului în justiție al municipalității. Primăria se adresase instanței după ce Vitol începuse propriul proces în Marea Britanie. Apoi, prin contractul încheiat între cele două părți, legea care guverna înțelegerea era cea engleză, nu cea românească. Instanțele românești nu aveau dreptul să judece speța.

„Este un aspect flagrant care derivă din chiar contractul invocat de reclamant”, au afirmat reprezentanții Vitol.

Ei au ridicat și excepția netimbrării. Conform legii, în orice proces care implică pretenții financiare, reclamantul trebuie să achite o taxă de timbru, pe care o primește înapoi de la pârât, în caz de victorie. Pentru pretenții de 16,5 milioane dolari, această taxă s-ar fi ridicat la aproximativ 728.000 lei. Or, Primăria nu plătise nimic, deci plângerea sa trebuia anulată.

• Citiți și: Unde au dispărut zeci de mii de tone de cărbune? Proces cu miză de 30 milioane euro pentru Iași: primăria caută avocat de top să se apere la Londra de elvețieni

În cazul procesului din Anglia, Primăria și-a căutat avocați de prestigiu, angajându-se la cheltuieli serioase pentru a-și apăra interesele. Astfel, Societatea Civilă de Avocați Zamfirescu Racoți Vasile & Partners va primi un milion de lei plus, în cazul victoriei, un bonus de succes de 400.000 lei. În cazul procesului de la Iași, tot cu o miză de milioane de euro, la dosar nu a fost depusă nicio împuternicire avocațială.

Pe 11 martie, instanța engleză a emis o ordonanță de obligare a Primăriei la încetarea procesului de la Iași. Pe 23 septembrie, Primăria a confirmat primirea ordinului și și-a exprimat dorința de a-și prezenta apărarea, fără a contesta competența instanței engleze. Peste două luni, municipalitatea a anunțat Tribunalul că renunță la procesul de la Iași.

Publicitate și alte recomandări video