Proces de zeci de milioane în cel mai râvnit cartier al Iașului. Retrocedare cu bucluc
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

sambata, 08.05.2021

Proces de zeci de milioane în cel mai râvnit cartier al Iașului. Retrocedare cu bucluc

GALERIE
statiune-cercetare-viticola-Copou
  • statiune-cercetare-viticola-Copou
- +

Un proces de retrocedare început acum aproape 30 de ani, în urma căruia unii s-au îmbogăţit între timp, ar putea avea parte de o surpriză uriaşă în instanţă. După 15 ani de când au rămas fără aproape 25 de hectare, şefii Staţiunii de Cercetare Viti-Vinicole Copou şi-au dat seama că acea retrocedare s-ar fi făcut cu încălcarea legii: era nevoie de o hotărâre de guvern care nu s-a mai dat. Acum, ei cer înapoi terenul moştenitorilor Floarei Năstăsescu, ieşeanca beneficiară a acelui teren în una din cele mai râvnite zone de către investitorii imobiliari. Miza de zeci de milioane de euro este acum în mâinile magistraţilor ieşeni. Zona în care este terenul în cauză cunoaşte în ultimii ani o dezvoltare imobiliară fulminantă: în preajma Seminarului teologic.

Pe masa judecătorilor ieşeni se află un dosar de câteva milioane de euro. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie din Copou şi-a adus aminte după un deceniu şi jumătate că a pierdut 24,5 ha din suprafaţa administrată. Reprezentanţii Staţiunii au cerut Judecătoriei declararea nulităţii absolute a actelor care au stat la baza retrocedării unei suprafeţe imense într-una dintre cele mai vânate zone ale Iaşului.

Caz ajuns şi la CEDO

Născută în 1920, Floarea Năstăsescu era moştenitoarea unei suprafeţe de aproape 24,5 ha de teren. Confiscat în perioada comunistă, terenul a fost inclus în SCDVV Iaşi. După apariţia primei legi a fondului funciar, în 1991, Floarea Năstăsescu a început demersurile pentru recuperarea terenului. În 1992, acesteia i s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru 10 ha de teren, limita maximă permisă de lege la acea dată. Doar că, fiind situat în perimetrul unei staţiuni de cercetare a statului, legea nu permitea retrocedarea fizică, ci doar sub formă de acţiuni.

Retrocedarea în fizic până la 50 ha de teren a devenit posibilă abia în 2000, după apariţia unei noi legi a fondului funciar, legea „Lupu“. În acest moment, Floarea Năstăsescu avea să iniţieze două acţiuni în instanţă. Una viza retrocedarea în natură a diferenţei de 14,5 ha. Cealaltă, transformarea acţiunilor pentru 10 ha în teren fizic. Cele două procese s-au încheiat în 2002, respectiv 2003, cu obligarea Comisiei Judeţene de Fond Funciar la punerea în posesie.

În paralel, femeia se adresase şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamând întârzierea retrocedării. Numele său apare într-o hotărârea a CEDO pe lista a 441 de foşti proprietari sau urmaşi ai acestora care au cerut obligarea României la punerea în posesie.

Terenul era la stradă

De la emiterea hotărârilor în instanţă şi până la retrocedarea propriu-zisă aveau să mai treacă câţiva ani. În 2005, Floarea Năstăsescu cere punerea în posesie pe vechiul amplasament, situat la marginea staţiunii, la stradă, loc unde acum preţurile depăşesc uşor 100 de euro/mp. Un an mai târziu, Comisia judeţeană de fond funciar (CJFF) aprobă propunerea celei municipale şi dispune efectuarea propriu-zisă a retrocedării, care avea să se încheie un an mai târziu, prin emiterea titlului de proprietate.

Această hotărâre a CJFF a reprezentat şi punctul de plecare al procesului dezbătut în aceste zile. Călcâiul lui Ahile este reprezentat de 10 cuvinte din cuprinsul hotărârii: „constată trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului“ a terenului. Conform legii, domeniul public este inalienabil, iar singura modalitate prin care acesta poate trece în domeniul privat pentru a intra în circuitul civil este emiterea unei hotărâri de guvern. Principiul fusese stabilit de legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în vigoare la data hotărârii comisiei. CJFF nu avea astfel calitatea legală de a dispune de proprietatea publică a statului român. Acesta avea să fie şi principalul argument al SCDVV atunci când, în februarie 2002, a cerut constatarea nulităţii absolute a hotărârii şi, implicit, anularea retrocedării.

Neclarităţile legislaţiei fondului funciar aveau să reprezinte însă cheia soluţiei date de magistraţii Judecătoriei. Astfel, în aplicarea legii „Lupu“, în multe situaţii nu a mai fost cerută emiterea unei hotărâri de guvern. Terenul propus spre retrocedare aparţinea statului, prin Agenţia Domeniilor Statului, şi se afla doar în administrarea staţiunilor de cercetare. Acceptul ADS privind retrocedarea şi cedarea de către acesta a terenului către comisiile de fond funciar era deseori privit ca suficient, pentru că regulamentul de aplicare a legii „Lupu“ nu făcea referire în niciun fel la necesitatea unei hotărâri de guvern. Abia în 2011, o Decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie avea să impună emiterea unei astfel de hotărâri.

Argumentul primei instanţe

Magistraţii au constatat că emiterea hotărârii CJFF privind punerea în posesie era urmare a două sentinţe judecătoreşti care obligau instituţiile statului să predea terenul fostei proprietare. Neaducerea la îndeplinire a unei hotărâri judecătoreşti echivalau cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, cu atât mai gravă cu cât încălcarea ar fi fost făcută chiar de instituţiile statului. De altfel, Agentul Guvernamental al României la CEDO propusese acordarea unei despăgubiri de 2.800 de euro Floarei Năstăsescu tocmai pentru întârzierea punerii în aplicare a sentinţelor favorabile. În plus, dreptul de proprietate al acesteia la teren în perimetrul staţiunii nu fusese contestat nici măcar de către SCDVV. Critica adusă hotărârii CJFF era astfel pur formală. De altfel, hotărârea CJFF menţiona că ea poate fi contestată în termen de 30 de zile, ceea ce nu se întâmplase la momentul emiterii sale.

„Ar fi disproporţionat să se considere acum că omisiunea parcurgerii unei anumite proceduri de schimbare a regimului juridic al terenului duce la nulitatea hotărârii administrative. Hotărârea administrativă de punere în executare s-a emis de către o autoritate a statului, este o hotărâre a «administraţiei», a autorităţii publice şi a dus la realizarea unui drept de proprietate deplin, la dobândirea unui bun imobil, în urma unei proceduri administrative îndelungate, urmată de o procedură judiciară, care i-a recunoscut cu titlu definitiv dreptul de proprietate. În acest context, anularea acestui act administrativ prin motive de ordin formal ar pune sub semnul întrebării soarta unui drept de proprietate care în fond nu este contestat, drept obţinut prin demersuri anevoioase“, au argumentat judecătorii. 

Magistraţii Judecătoriei au dispus respingerea plângerii SCDVV îndreptate împotriva fiului Floarei Năstăsescu. Sentinţa a fost atacată de reprezentanţii SCDVV, cazul intrând pe rolul Tribunalului. Magistraţii acestei instanţe au amânat ieri pronunţarea pentru ziua de 27 aprilie.

VEDEȚI AICI ȘI: Proces înnebunitor: ping-pong pe averea unuia dintre cei mai bogaţi ieşeni din istorie

VEDEȚI AICI ȘI: VIDEO: Scandal cu miză de 500.000 euro pe Lascăr Catargi. Medic şi profesor vs. israelian împroprietărit

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Obsesiile microbiştilor români

Nicolae GRECU

Obsesiile microbiştilor români

„Ne-a furat arbitrul” şi „jucătorul X ne-a vândut la pariuri” sunt unele dintre acestea.

Filmuletul zilei

opinii

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Eugen MUNTEANU

Metamorfoze ale protocronismului sau despre incompetenţa cu ştaif (VI)

Episodul de azi, penultimul din această serie, conţine o succintă prezentare a confuziei medievale dintre denumirile istorice Dacia versus Danemarca, respectiv Dacus versus Danus, confuzie pe baza căreia autori contemporani construiesc ipoteze aberante, cu motivaţie „patriotică”, dar cu un puternic iz protocronist.

După Înviere

pr. Constantin STURZU

După Înviere

Cea mai importantă predică a Domnului a fost una fără cuvinte. A început în Ghetsimani, cu sudoarea Lui, care "s-a făcut ca picături de sânge" (Luca 22, 44) şi a continuat pe Cruce, până la gestul de a-Şi da duhul de bunăvoie, nu pentru că fusese biruit de moarte. 

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

pulspulspuls

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Imagini de colecţie: oare ne-am schimbat sau nu în bine?

Un amic cetitor atent atent ne-a pus ieri la dispoziţie această faină poză de campanie, stimaţi telespectatori. 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.