Cum decurg alegerile la UAIC pentru alegerea rectorului. La ora 14, s-a votat în proporție de 60,1% - UPDATE
UPDATE (22:52): Tudorel Toader: “La final de mandat de Rector al UAIC! Stimati colegi, Sunt on (...)
citeste totmarti, 19.03.2024
Un proces de retrocedare început acum aproape 30 de ani, în urma căruia unii s-au îmbogăţit între timp, ar putea avea parte de o surpriză uriaşă în instanţă. După 15 ani de când au rămas fără aproape 25 de hectare, şefii Staţiunii de Cercetare Viti-Vinicole Copou şi-au dat seama că acea retrocedare s-ar fi făcut cu încălcarea legii: era nevoie de o hotărâre de guvern care nu s-a mai dat. Acum, ei cer înapoi terenul moştenitorilor Floarei Năstăsescu, ieşeanca beneficiară a acelui teren în una din cele mai râvnite zone de către investitorii imobiliari. Miza de zeci de milioane de euro este acum în mâinile magistraţilor ieşeni. Zona în care este terenul în cauză cunoaşte în ultimii ani o dezvoltare imobiliară fulminantă: în preajma Seminarului teologic.
Pe masa judecătorilor ieşeni se află un dosar de câteva milioane de euro. Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie din Copou şi-a adus aminte după un deceniu şi jumătate că a pierdut 24,5 ha din suprafaţa administrată. Reprezentanţii Staţiunii au cerut Judecătoriei declararea nulităţii absolute a actelor care au stat la baza retrocedării unei suprafeţe imense într-una dintre cele mai vânate zone ale Iaşului.
Caz ajuns şi la CEDO
Născută în 1920, Floarea Năstăsescu era moştenitoarea unei suprafeţe de aproape 24,5 ha de teren. Confiscat în perioada comunistă, terenul a fost inclus în SCDVV Iaşi. După apariţia primei legi a fondului funciar, în 1991, Floarea Năstăsescu a început demersurile pentru recuperarea terenului. În 1992, acesteia i s-a recunoscut dreptul de proprietate pentru 10 ha de teren, limita maximă permisă de lege la acea dată. Doar că, fiind situat în perimetrul unei staţiuni de cercetare a statului, legea nu permitea retrocedarea fizică, ci doar sub formă de acţiuni.
Retrocedarea în fizic până la 50 ha de teren a devenit posibilă abia în 2000, după apariţia unei noi legi a fondului funciar, legea „Lupu“. În acest moment, Floarea Năstăsescu avea să iniţieze două acţiuni în instanţă. Una viza retrocedarea în natură a diferenţei de 14,5 ha. Cealaltă, transformarea acţiunilor pentru 10 ha în teren fizic. Cele două procese s-au încheiat în 2002, respectiv 2003, cu obligarea Comisiei Judeţene de Fond Funciar la punerea în posesie.
În paralel, femeia se adresase şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, reclamând întârzierea retrocedării. Numele său apare într-o hotărârea a CEDO pe lista a 441 de foşti proprietari sau urmaşi ai acestora care au cerut obligarea României la punerea în posesie.
Terenul era la stradă
De la emiterea hotărârilor în instanţă şi până la retrocedarea propriu-zisă aveau să mai treacă câţiva ani. În 2005, Floarea Năstăsescu cere punerea în posesie pe vechiul amplasament, situat la marginea staţiunii, la stradă, loc unde acum preţurile depăşesc uşor 100 de euro/mp. Un an mai târziu, Comisia judeţeană de fond funciar (CJFF) aprobă propunerea celei municipale şi dispune efectuarea propriu-zisă a retrocedării, care avea să se încheie un an mai târziu, prin emiterea titlului de proprietate.
Această hotărâre a CJFF a reprezentat şi punctul de plecare al procesului dezbătut în aceste zile. Călcâiul lui Ahile este reprezentat de 10 cuvinte din cuprinsul hotărârii: „constată trecerea din domeniul public în domeniul privat al statului“ a terenului. Conform legii, domeniul public este inalienabil, iar singura modalitate prin care acesta poate trece în domeniul privat pentru a intra în circuitul civil este emiterea unei hotărâri de guvern. Principiul fusese stabilit de legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în vigoare la data hotărârii comisiei. CJFF nu avea astfel calitatea legală de a dispune de proprietatea publică a statului român. Acesta avea să fie şi principalul argument al SCDVV atunci când, în februarie 2002, a cerut constatarea nulităţii absolute a hotărârii şi, implicit, anularea retrocedării.
Neclarităţile legislaţiei fondului funciar aveau să reprezinte însă cheia soluţiei date de magistraţii Judecătoriei. Astfel, în aplicarea legii „Lupu“, în multe situaţii nu a mai fost cerută emiterea unei hotărâri de guvern. Terenul propus spre retrocedare aparţinea statului, prin Agenţia Domeniilor Statului, şi se afla doar în administrarea staţiunilor de cercetare. Acceptul ADS privind retrocedarea şi cedarea de către acesta a terenului către comisiile de fond funciar era deseori privit ca suficient, pentru că regulamentul de aplicare a legii „Lupu“ nu făcea referire în niciun fel la necesitatea unei hotărâri de guvern. Abia în 2011, o Decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie avea să impună emiterea unei astfel de hotărâri.
Argumentul primei instanţe
Magistraţii au constatat că emiterea hotărârii CJFF privind punerea în posesie era urmare a două sentinţe judecătoreşti care obligau instituţiile statului să predea terenul fostei proprietare. Neaducerea la îndeplinire a unei hotărâri judecătoreşti echivalau cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, cu atât mai gravă cu cât încălcarea ar fi fost făcută chiar de instituţiile statului. De altfel, Agentul Guvernamental al României la CEDO propusese acordarea unei despăgubiri de 2.800 de euro Floarei Năstăsescu tocmai pentru întârzierea punerii în aplicare a sentinţelor favorabile. În plus, dreptul de proprietate al acesteia la teren în perimetrul staţiunii nu fusese contestat nici măcar de către SCDVV. Critica adusă hotărârii CJFF era astfel pur formală. De altfel, hotărârea CJFF menţiona că ea poate fi contestată în termen de 30 de zile, ceea ce nu se întâmplase la momentul emiterii sale.
„Ar fi disproporţionat să se considere acum că omisiunea parcurgerii unei anumite proceduri de schimbare a regimului juridic al terenului duce la nulitatea hotărârii administrative. Hotărârea administrativă de punere în executare s-a emis de către o autoritate a statului, este o hotărâre a «administraţiei», a autorităţii publice şi a dus la realizarea unui drept de proprietate deplin, la dobândirea unui bun imobil, în urma unei proceduri administrative îndelungate, urmată de o procedură judiciară, care i-a recunoscut cu titlu definitiv dreptul de proprietate. În acest context, anularea acestui act administrativ prin motive de ordin formal ar pune sub semnul întrebării soarta unui drept de proprietate care în fond nu este contestat, drept obţinut prin demersuri anevoioase“, au argumentat judecătorii.
Magistraţii Judecătoriei au dispus respingerea plângerii SCDVV îndreptate împotriva fiului Floarei Năstăsescu. Sentinţa a fost atacată de reprezentanţii SCDVV, cazul intrând pe rolul Tribunalului. Magistraţii acestei instanţe au amânat ieri pronunţarea pentru ziua de 27 aprilie.
VEDEȚI AICI ȘI: Proces înnebunitor: ping-pong pe averea unuia dintre cei mai bogaţi ieşeni din istorie
VEDEȚI AICI ȘI: VIDEO: Scandal cu miză de 500.000 euro pe Lascăr Catargi. Medic şi profesor vs. israelian împroprietărit
Cuvinte cheie: + retrocedare iași, seminar, stațiunea viticolă, năstăsescu
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Băieții născuți din mame obeze au șanse mari să devină și ei supraponderali
Roşia Montană: aspecte mai puţin înţelese şi complexul resurselor
Tradiţie veche la partidoiul ieşean: cum l-au împins pe scări la vale Bogdăneii taman pe Măricel?
Alegeri la „Al. I. Cuza”: Prof. Codrin Liviu Cuţitaru - NU VĂ FIE FRICĂ, TUDORICĂ PICĂ!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |