Dosarul în care chirurgul Grigore Tinică a fost deferit justiţiei pentru presupuse fapte de abuz în serviciu se află în procedura camerei preliminare încă din vara anului 2018. Nu mai puţin de cinci judecători s-au succedat prin complet, cel care a dus la final procedura verificării procedurale a dosarului pronunţând, ieri, o primă soluţie. Judecătoarea Ana Lăbuş a constatat ca fiind nule toate interceptările telefonice de la dosar, pe motiv că au fost realizate de ofiţeri SRI, aceste probe fiind, astfel, înlăturate din materialul probator. Potrivit unor surse, e vorba de interceptări cerute de procurorul Emilian Eva în baza legii siguranţei naţionale.

Sandra Grădinaru, avocata lui Tinică, spune că Tribunalul a admis doar o parte dintre cererile apărării şi a catalogat decizia ca fiind una “de compromis“. “În cauză, SRI a recunoscut că a colaborat cu DNA în baza unui protocol, contribuind la crearea acestui dosar. Acest dosar a luat naştere în baza acestei colaborări. Chiar dacă la nivelul acelei perioade de timp acest lucru era permis, ulterior au intervenit deciziile Curtii Constituţionale care au sancţionat această colaborare“, a spus Sandra Grădinaru.

Potrivit acesteia, avocaţii vor face contestaţie şi vor cere şi anularea actelor prin care s-au autorizat percheziţiile de la spital şi de la casele inculpaţilor. Motivul: acestea au fost obţinute în baza interceptărilor declarate nule. O astfel de decizie ar pune cruce definitiv, practic, acestui dosar.

Care sunt acuzaţiile DNA

Grigore Tinică a fost deferit justiţiei alături de alte două persoane, pentru o faptă ce ar fi fost comisă acum un deceniu, când ar fi fost complice la o presupusă deturnare de fonduri de peste 400.000 de lei. Pe lista inculpaţilor din acelaşi dosar se mai află Victor Fărcăşel, fost director administrativ al aşa-numitului „Institut al Inimii“ din Copou condus de doctorul Tinică, care este acuzat de obţinere ilegală de fonduri şi abuz în serviciu, dar şi Gabriel Alexoae, administratorul unei firme private, acuzat de complicitate la abuz în serviciu.

Conform DNA, la finele anului 2010, Victor Fărcăşel, după o înţelegere pe care ar fi avut-o cu Nicolaie-Gabriel Alexoae, a întocmit şi comunicat la Ministerul Sănătăţii o notă de fundamentare în care a inserat date false, prin care solicita ajutor financiar în vederea efectuării unor investiţii în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. I.M. Georgescu“ Iaşi. Era vorba de o reabilitare şi dotarea unei săli hibride de chirurgie cardiovasculară.

„Solicitarea inculpatului Fărcăşel Victor a fost transmisă în condiţiile în care lucrările de amenajare ale acelei săli fuseseră executate de societatea administrată de inculpatul Alexoae Nicolaie-Gabriel, în calitate de subcontractor, şi recepţionate la data de 20.05.2009. În acest context, în perioada noiembrie-decembrie 2010 inculpatul Fărcăşel Victor, pentru a crea o aparenţă de legalitate pentru efectuarea viitoarelor plăţi ilegale, a iniţiat şi participat în mod nemijlocit în procesul de derulare a unei proceduri fictive de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de lucrări societăţii administrate de inculpatul Alexoae Nicolaie-Gabriel“, au precizat procurorii DNA.

Aceştia au mai arătat că, pe 29 decembrie 2010, la aproximativ trei săptămâni de la încheierea contractului, Fărcăşel, cu încălcarea prevederilor legale, ar fi semnat o ordonanţare de plată prin care s-a dispus transferul sumei de 407.000 lei din contul spitalul în cel al firmei administrate de Gabriel-Nicolae Alexoae, reprezentând plata lucrărilor pretins executate.

„În realizarea demersurilor infracţionale, inculpatul Fărcăşel Victor a beneficiat şi de ajutorul managerului Tinică Grigore, care a semnat mai multe documente necesare pentru organizarea licitaţiei şi pentru plata lucrărilor pretins executate“, se mai arată în comunicatul citat.