Procurorii DNA, care au salarii nete de 20.000 lei pe lună, printre care și șefa de la Iași, vor creșteri de 60%. Ei justifică că sunt la același nivel cu omologii europeni de la EPPO

Înființat pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, Parchetul european investighează cazurile de fraudă care implică sume de peste 10.000 euro din fondurie UE și cazurile de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune mai mari de 10 milioane euro.

Care au fost argumentele procurorilor

În plângerea adresată Tribunalului, reclamanții au cerut instituției la care lucrează plata diferenței dintre salariile lor și cele achitate procurorilor europeni delegați din România, începând de la data de 1 iunie 2021 și plata salariilor majorate pe viitor. Data de 1 iunie 2021 este cea la care EPPO a intrat în funcțiune. Procurorii DNA și-au bazat solicitarea pe similitudinile dintre organizarea EPPO și cea a parchetului național anticorupție. Astfel, procurorii români delegați în cadrul EPPO sunt selectați din cadrul magistraților autohtoni și au aceleași calificări și experiență. Procurorii români din cadrul EPPO au aceleași atribuții și competențe ca și procurorii naționali, iar structurile de sprijin și personalul de specialitate sunt similare. De asemenea, cauzele instrumentate de EPPO sunt judecate tot de instanțele românești, ca și cele analizate de DNA. Condițiile generale de muncă și mediul de lucru ale procurorilor sunt și ele aceleași.

Procurorii DNA s-au lăudat că-s mai eficienți față de cei din EPPO

Procurorii DNA au comparat și ritmul lor de lucru cu cel al procurorilor europeni. Astfel, în 2023 au fost instrumentate 1.431 de dosare privind fraudele la regimul fondurilor europene. Dintre acestea, 636 au fost soluționate de procurorii DNA. Alte 186 de cauze au fost înaintate către EPPO pentru ca structura europeană să și le aleagă pe cele pe care vrea să le instrumenteze. Un număr de 67 de sesizări au fost preluate spre anchetare de către procurorii europeni. Celelalte 119 s-au întors la DNA.

„Se constată că ponderea majoritară a cauzelor în materia fraudelor cu fonduri europene a fost în continuare instrumentată de DNA, iar nu de EPPO şi că numărul cauzelor evocate (preluate, n.r.) de procurorii europeni delegați din România este în medie sub o tremie din cele care-i sunt înaintate de DNA. În ceea ce privește finalitatea activității de urmărire penală, ponderea totală a rechizitoriilor şi acordurilor de recunoaștere a vinovăției întocmite de procurorii europeni delegați din România este de sub 10% raportat la cele întocmite de procurorii din cadrul DNA pe acelaşi specific de infracţiuni”, au arătat procurorii DNA.

Cu alte cuvinte, procurorii DNA aveau mult mai mult de lucru decât cei ai EPPO. O situație asemănătoare s-a înregistrat și în anii 2021 și 2022. Procurorii DNA nu au solicitat angajarea de anchetatori suplimentari, pentru a se reduce aglomerarea cu dosare. În schimb, ei au arătat că procurorii europeni primesc salarii cu aproximativ 60% mai mari decât cei ai DNA, cu aceeași vechime. Un procuror DNA cu vechime de 15-20 de ani încasează un salariu lunar net de aproximativ 20.000 lei, în timp ce un procuror european primește 32.000 lei. Această diferență de salarizare este considerată ca discriminatorie.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Amănuntul invocat de judecători: „diferență fundamentală”

De cealaltă parte, reprezentanții DNA, ca angajator, au apreciat că raționamentul procurorilor nemulțumiți era pur speculativ. Toți procurorii DNA sunt plătiți la fel, de statul român pentru care lucrează. Procurorii delegați în cadrul EPPO pur și simplu repezentau altă categorie de magistrați, fiind angajați ai Consiliului European și plătiți de acesta.

Acest argument a fost acceptat de magistrații Tribunalului, care au analizat dosarul. Ei au făcut referire la Regulamentul UE în baza căruia a fost înființat Parchetul European. Acesta este format dintr-un parchet central și birouri teritoriale organizate în statele membre UE. Procurorii angajați în cadrul birourilor naționale sunt subordonați direct parchetului central, nu autorității ierahice naționale.

„Salarizarea procurorilor europeni delegați nu este stabilită prin Legea-cadru nr. 153/2017 (privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, n.r.), ci prin contractul încheiat cu Parchetul European, drepturile salariale ale acestora sunt suportate din bugetul EPPO și nu din bugetul autorităților naționale, iar contractul conține clauze financiare și de responsabilitate specifice funcționării unei structuri europene autonome. Această diferență fundamentală între regimul numirii și al salarizării procurorilor europeni delegați față de procurorii naționali exclude orice posibilitate de comparabilitate sub aspectul drepturilor salariale”, au arătat judecătorii.

Diferențele de salariu dintre procurorii europeni și cei ai DNA nu erau determinate de un criteriu interzis, precum sexul, vârsta ori naționalitatea, ci de faptul că angajatorul era altul, legislația aplicabilă alta, ca și sursele de finanțare. Ca urmare, procurorii DNA și cei europeni nu se aflau în situații comparabile. Deci, nu putea fi vorba de vreo discriminare. Ca urmare, plângerea procurorilor DNA a fost respinsă. Reclamanții au contestat hotărârea Tribunalului, dosarul intrând pe rolul Curții de Apel. Această instanță urmează să stabilească primul termen de judecată a apelului.

Publicitate și alte recomandări video