Un proiect de lege depus la Senat prevede reglementarea utilizării voluntare a logotipului "100% rasă autohtonă" pentru produsele de origine animală din România. Denumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca "acea populaţie de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condiţiile geoclimatice specifice ţării de origine şi a cărei creştere a avut tradiţie îndelungată în timp".

"Prezenta lege stabileşte cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susţinerea conservării fondului genetic al raselor şi menţinerea diversităţii genetice a populaţiilor de animale şi a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1", arată textul proiectului.

Demersul legislativ are în vedere "îmbunătăţirea producţiei şi a comercializării produselor provenite de la animale care aparţin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic". De asemenea, potrivit proiectului legislativ, "aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiţii climatice şi de mediu în continuă schimbare, precum şi creşterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea şi capacitatea de rezistenţă a ecosistemelor agricole, depinde de existenţa unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă".

Conform textului de lege, "rasele de animale autohtone, parte integrantă a patrimoniului genetic naţional, fac obiectul unei protecţii speciale din partea statului, sunt exploatate în sistem extensiv, cu consecinţe benefice pentru sustenabilitatea şi durabilitatea zonelor rurale, asigurându-se astfel realizarea obiectivelor din strategia UE 2020". Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 şi, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute.

Solicitanţii logotipului sunt asociaţiile de crescători de animale, care vor deţine registre genealogice sau evidenţe zootehnice la rasele cuprinse în lista raselor autohtone din România. Potrivit proiectului legislativ, solicitanţii trebuie să deţină un cod unic de identificare atribuit de Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ), care va recunoaşte asociaţiile de crescători.

Pentru rasele de animale care nu sunt în registrul genealogic, ANZ va întocmi o listă, după consultarea cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", în care să fie incluse în baza dovezilor genetice de rasă pe două generaţii de ascendenţi.

Iniţiativa legislativă cuprinde o listă a raselor autohtone româneşti din nouă specii de animale:
- Rase de taurine: Bălţată Românească, Bălţată cu negru Românească, Brună, Sură de Stepă, Pinzgau de Transilvania;
- Rasa Bivolului românesc;
- Rase de ovine: Ţurcană, Ţigaie, Oaia Cap Negru de Teleorman, Raţca (Valahă cu coarne în tirbuşon), Karakul de Botoşani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Ţigaie-varietate ruginie, rasa de lapte Palas, rasa de carne Palas;
- Rase de caprine: Carpatina, Albă de Banat;
- Rase de cai: Huţul, Lipiţan, Semigreul românesc, Gidran, Shagya Arabă, Nonius;
- Rase de porcine: Bazna, Mangaliţa;
- Rasa de găină Gât-Golaş de Transilvania;
- Rasa de albină Apus mellifera carpatica;
- Rasa viermelui de mătase Bombyx mori.

Asociaţiile crescătorilor de animale de fermă din rasele autohtone ar urma să desfăşoare activităţi de promovare a conservării raselor autohtone, respectiv a produselor de origine animală care provin de la acestea. Totodată, asociaţiile vor trebui să se asigure că produsele provin de la animale din rasele autohtone prin monitorizarea sistemului de producţie.

Crescătorii animalelor vor fi obligaţi, potrivit actului normativ, să menţină numărul de animale adulte de reproducţie, precum şi descendenţii necesari pentru înlocuirea acestora până la ieşirea rasei din pericol de abandon. Asociaţiile crescătorilor de animale ar trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către fermele de animale. Prevederile iniţiativei legislative nu afectează aplicarea cerinţelor şi condiţiilor impuse de legislaţia privind proprietatea industrială şi articolele 29, 30, 42, 56 din Regulamentul UE 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele de calitate a produselor agricole şi alimentare.

"Logotipul «100% rasă autohtonă» este compatibil cu alte sisteme de calitate/ etichetare dacă aceste produse sunt incluse într-o denumire de origine protejată, sisteme ecologice, indicaţii geografice protejate sau specificaţii integrate de creştere a animalelor, etichetarea voluntară a cărnii de vită, a cărnii de miel, pot uitliza logotipul menţionat în prezentul standard, simultan cu cifrele de calitate menţionate anterior, cu condiţia că respectă reglementările din prezenta lege, în special cel de apartenenţă al produselor care provin de la animale cuprinse în Lista raselor autohtone din România", arată textul proiectului de act normativ.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ. Proiectul legislativ are ca iniţiatori 19 deputaţi şi senatori PSD, ALDE şi PMP. Proiectul nu se află în procedură de urgenţă. Camera Deputaţilor este forul legislativ decizional în acest caz.