Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Prof. Univ. Dr. Paul-Dan Sîrbu: Ruptura tendonului lui Ahile necesită deseori intervenție chirurgicală

GALERIE
PROF. PAUL SIRBU
  • PROF. PAUL SIRBU
- +

Mihaela Filip, Brăila: ”Soțul meu a făcut sport de perfomanță dar, acum, la 46 de ani, face doar mișcare, fotbal, în timpul liber, cu colegii de serviciu. În acest week-end a jucat din nou și un jucător din echipa adversă l-a lovit la piciorul stâng și soțul meu crede că i-a rupt tendonul lui Ahile. În momentul impactului a auzit ca o trosnitură și, acum, nu mai poate pune piciorul în pământ. Am citit pe net si am înțeles că ar putea să-i treacă cu aparat ghipsat sau să i se facă operație. Evident, ne dorim să nu fie nevoie de intervenție chirurgicală dar am vrea să știm ce opțiuni avem și în ce context medical”.

 

Prof. Univ. Dr. Paul-Dan Sîrbu, Șef Clinică Ortopedie și Traumatologie, Spitalul Clinic de Recuperare Iași: ”Din descrierea dvs este foarte posibil să fie ruptură a tendonului ahilean. Dar acest lucru, precum și cât de serioasă este ruptura, nu putem ști decât dacă este investigat. De aceea, trebuie văzut de un medic ortoped și, cel mai probabil, ar trebui să facă și o ecografie în regiunea respectivă.

Tendonul lui Ahile este cel mai mare tendon din organism, fiind o structură puternică, fibroasă, foarte importantă pentru mers, alergat, stat pe vârfuri și cățărat. 

Rupturile tendonului ahilean sunt destul de frecvente și apar mai ales la tineri, fiind pe locul 3 ca frecvență, după rupturile tendonului supraspinosului și bicepsului brahial. Mecanismele uzuale de producere a rupturilor tendonului ahilean sunt: flexia plantară puternică și bruscă tip “push off” a piciorului de sprijin, în timpul extensiei genunchiului (împingere puternică în picior, în timpul unei sărituri sau la începutul unui sprint); dosiflexia bruscă și violentă a gleznei (în căderile de la înălțime); practicarea intensivă a unor sporturi care presupun pornire și oprire bruscă. Ruptura poate fi produsă și de o lovitură directă pe un tendon contractat. 

Un factor favorizant incriminat este aria relativ hipovasculară, supusă la microtraumatisme repetate ce determină un proces reparator incomplet. O suprasolicitare mecanică definitivează ruptura. Aceasta este rareori simplă (ca după secțiunea cu un cuțit); de obicei, capetele tendinoase sunt efilosate și franjurate. Afecțiunile ce pot scădea rezistența tendonului sunt artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, hiperparatiroidismul, hiperbetalipoproteinemia și insuficiența renală cronică. Injectarea de steroizi direct în tendon predispune la ruptură.

Ruptura parțială de tendon ahilean este asimptomatică, în sensul că persoana în cauză poate simți durere în zona călcâiului, dar va putea totuși să meargă.

Ruptura totală de tendon ahilean, mai frecventă decât cea parțială, are o simptomatologie clară; în momentul leziunii, unii pacienți aud un zgomot asemănător unei trosnituri, iar durerea este severa. Diagnosticul se pune prin palparea defectului tendinos (la 2 - 6 centrimetri deasupra călcâiului), imposibilitatea de a sta pe vârfuri în sprijin unipodal pe partea afectată, teste specifice pozitive (testul Thompson și eventual testul cu acul, al lui O’Brien).

Tratamentul rupturilor tendonului ahilean rămâne controversat. Susținătorii tratamentului conservator cred că acesta obține rezultate funcționale (mobilitate, forță) comparabile cu ale tratamentului chirurgical, evitând în același timp complicațiile acestuia (infecție și necroză cutanată), care ajung până la 8% în unele statistici. Metoda ortopedică, deși simplă, cu evitarea riscurilor chirurgicale și cu spitalizare scurtă, este grevată de riscul rupturilor iterative și al diminuării forței musculare. Tratamentul conservator se recomandă la vârstnici sau sedentari (precum și la rupturile parțiale), și constă, în principiu, în imobilizări cu atele gipsate sau orteze, cu folosirea cârjelor pentru mers.

Partizanii tratamentului chirurgical consideră ca rezultatele acestuia sunt superioare din punct de vedere funcțional și îl recomandă la pacienți tineri, activi, datorită reducerii marcate a ratei recidivei (2-3% comparativ cu 10-30% prin tratament funcțional).

Interventia chirurgicală trebuie practicată în primele zile de la accident, înaintea retracției și degenerării capetelor tendinoase. Sutura clasică (coaserea celor 2 capete ale tendonului rupt), este puternic solicitată de contracțiile musculare, și poate fi întărită prin tenoplastie (folosind fie lambou pediculat din tendonul achilian, fie tendonul plantarului subțire, fie scurtul peronier lateral). Au fost descrise și metode percutane sau minim-invazive de afrontare a capetelor tendinoase cu materiale artificiale (dar există riscul leziunii unei structuri nervoase). 

În rupturile vechi, cu retracție mare a capetelor, după excizia țesutului cicatriceal interpus, se practică o tenoplastie, ca în rupturile acute, sau folosind alte tehnici chirurgicale de reconstrucție tendinoasă. Problema cea mai importantă în tratamentul chirurgical al rupturilor tendonului ahilean este că vindecarea (cicatrizarea) acestuia se face în circa 60-90 de zile, perioadă în care pacientul are un grad de impotență funcțională și de limitare a mersului și a activităților, fiind dependent de cârje. Pacienții acceptă cu greu această „scoatere” din activitate, situtația postoperatie fiind, așa cum am spus de multe ori, mai dificilă, ca după o fractură de femur (cu o tijă blocată bine poziționată, pacientul poate călca cu sprijin parțial și apoi total în maxim o lună postoperator). 

Există numeroase controverse privind conduita postoperatorie - folosirea sau nu a imobilizării ghipsate, lungimea ghipsului și perioada de imobilizare, folosirea ortezelor, precocitatea reluării sprijinului.

În ultimii 15 ani de activitate, am preferat imobilizarea postoperatorie 9 săptamani, tip 3/3/3: 3 saptamani aparat gipsat gambo-podal, cu piciorul în echin (flexie plantară 30̊), 3 săptămâni  aparat gipsat gambo-podal cu reducerea flexiei plantare la 15̊ și 3 săptămâni imobilizare cu orteză de mers tip Walker, cu piciorul în poziție funcțională la 90̊; a urmat o perioadă de reeducare funcțională de 2-3 săptămâni, cu sprijin total (pentru reeducarea gleznei și a mersului și restabilirea forței musculare).

Puține studii prezintă un mod preferențial de imobilizare postoperatorie. Prelungirea imobilizării poate duce la redoarea gleznei, atrofie musculară, aderențe cutaneo-tendinoase, tromboză venoasă.

Studii experimentale și experiența clinică susțin ideea mobilizării rapide în tratamentul rupturilor tendonului ahilean. Tensiunile mecanice aplicate rapid asigură orientarea fibrelor de colagen și remodelarea tendonului. Unii autori susțin că în rupturi recente ale tendonului ahilian este suficentă sutura simplă cap la cap și imobilizarea cu glezna în poziție neutră.

După o experință acumulată în peste 25 de ani de activitate, am ajuns la concluzia că tratamentul chirurgical al rupturilor tendonului ahilian este preferabil la tineri, rata complicațiilor fiind mai mică dacă se utilizează o tehnică chirurgicală corectă. Incizia posteromedială, întărirea suturii cu o tenoplastie, închiderea cu atenție a peritenonului, incizia longitudinală anterioară a aponevrozei gambiere, sunt elemente de tehnică care pot asigura rezultate postoperatorii bune, cu limitarea complicațiilor”.

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri