Profesia contabilă, în sărbătoare la Iaşi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

duminica, 17.10.2021

Aniversare suplimentul „Iasul in Afaceri”

Profesia contabilă, în sărbătoare la Iaşi

CECCAR - 95 de ani de existenţă

GALERIE
CECCAR Logo 95 aniPrimul Congres al profesiei contabile, Bucuresti,  1923CongresulCECCARSinaia2012
  • CECCAR Logo 95 ani
  • Primul Congres al profesiei contabile, Bucuresti,  1923
  • CongresulCECCARSinaia2012
- +

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), filiala Iaşi, sărbătoreşte pe 21 septembrie Ziua Naţională a Contabilului Român. Este, de altfel, punctul culminant al unui an special în istoria organizaţiei,  care împlineşte anul acesta 95 de ani de existenţă. Filiala CECCAR Iaşi marchează pentru al 12-lea an consecutiv ziua uneia dintre cele mai importante profesii liberale din România. Astfel, pe 21 septembrie, la Grand Hotel Traian, Centrul de conferinţe - Sala „Mihai Eminescu”, începând cu orele 15:00, vor fi acordate  diplome şi distincţii societăţilor de expertiză contabilă şi de contabilitate din cadrul filialei Iaşi, nominalizate în „Topul local al celor mai bune societăţi membre CECCAR“ şi, de asemenea, diplome de merit colegilor cu activitate îndelungată şi rezultate meritorii în profesia contabilă.

95 de ani este o vârstă apropiată de cea a statului român, al cărui Cen­tenar ne pregătim să îl sărbătorim în 2018. Existenţa CECCAR s-a definit şi ca o „garanţie a siguranţei financiare naţionale“. „Mai tânără cu trei ani decât statul  român, or­ga­ni­zaţia profesională a contabililor, cunoscută astăzi sub denumirea CECCAR,  a reuşit în cei 95 de ani de exis­tenţă să-şi pună amprenta asupra evoluţiei societăţii româneşti“, spune conf. univ. dr. Costel Istrate, preşedintele filialei ieşene a prestigioasei organizaţii de breaslă.

Primele pagini din istoria Cor­pu­lui s-au scris în iulie 1920, când proiectul de reglementare a Corpului de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili din România a fost transmis personal ministrului mun­cii, Grigore Trancu-Iaşi, care l-a depus şi l-a sus­ţinut în septembrie 1920 în Parlament, fiind votat în Adunarea Deputaţilor în vara anului următor, iar legea a fost promulgată prin Decret Re­gal în 1924. După numai circa 10 ani de funcţionare, Corpul număra peste 11.000 de membri.

După ieşirea României de sub dictatură, s-a reînfiinţat noul organism CECCAR, organizaţie profesională a experţilor contabili şi con­tabililor au­torizaţi, autonomă, de interes public. În istoria şi evoluţia CECCAR, anul 1996 îl constituie anul re­cunoaşterii internaţionale prin acceptarea Corpului ca membru al or­ganismului mondial al profesio­niştilor contabili (IFAC) şi al organismului experţilor europeni (FEE).

Contabilitatea a disciplinat viaţa economică

Costel Istrate aminteşte faptul că, în evoluţia sa, Corpul a traversat trei perioade istorice diferite: cea a „ca­pitalismului înfloritor“, cea a socialismului şi cea prezentă. „În anii ‘30 ai secolului trecut, Corpul era u­nul dintre cele mai reprezentative organisme ale profesiei din Europa şi din lume. În perioada socialistă, profesia contabilă a avut un rol important, în condiţiile şi cu cons­trân­­gerile specifice sistemului, dar titlul profesional de expert contabil s-a menţinut, este adevărat, cu o sferă de atribuţii limitate. În peri­oada postdecembristă, după etapa procesului de reînfiinţare a CECCAR, cea a «copilăriei» pro­fesi­ei con­­tabile liberale, a urmat  dezvoltarea impetuoasă, dar «artizanală» a CECCAR, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura profesiei contabile, dar şi prin «schisma» în profesia contabilă, fiind înfiinţate organisme pentru activităţi derivate din aceasta. Putem considera pe­­ri­oada începută în a­nul 2010 drept cea de maturitate a profesiei contabile liberale“.

Provocările cele mai importante prin care trece profesia contabilă în aceşti ani sunt reprezentate de conectarea tot mai strînsă a e­co­nomiei româneşti la cea euro­pea­nă, globalizarea economică, a­pa­riţia unor noi tipuri de afaceri şi complexitatea în creştere a afacerilor existente, schimbările rapide şi profunde generate de era digitală, nevoia de aliniere la standardele contabile şi de raportare financiară internaţionale care să asigure comparabilitatea informaţiei con­tabile într-un spaţiu globalizat. „Din fericire, primul lucru pe care îl au în vedere profesioniştii contabili şi u­na dintre obligaţiile constante ale a­cestora o constituie formarea pro­fesională continuă pentru a putea face faţă pe o piaţă din ce în ce mai deschisă şi mai competitivă. Spiritul de inovaţie, spiritul de competitivitate, oferirea unor servicii de calitate, cu înaltă competenţă profesională şi printr-un comportament etic adecvat, sunt provocări şi în acelaşi timp oportunităţi în conturarea tot mai elocventă a profesiei contabile ca fiind una de interes pu­blic“, precizează Mihaiela Cruşitu, director executiv al filialei ieşene.

Codul Etic al profesioniştilor con­tabili are în centru o serie de principii fundamentale: independenţa, inte­gri­tatea, obiectivitatea, competenţa pro­fesională şi prudenţa. „O caracteristică distinctivă a profesiei contabile este asumarea responsabilităţii interesului public al profesiei. Prin urmare, responsabilitatea pro­fesionistului contabil nu se limitează exclusiv la satisfacerea nevoilor unui client sau ale unui angajator individual. De exemplu, situaţiile financiare întocmite de profesionistul contabil asigură informaţiile necesare fundamentării deciziilor şi acţiunilor unui segment larg de utilizatori: întreprinzători, parteneri de afaceri, comunităţi locale, insti­tu­ţii bancare, instituţiile statului“, completează directorul executiv al CECCAR, filiala Iaşi.

Adeseori definită pe nedrept ca o parte „invizibilă“ în activitatea economică, în fapt rolul experţilor contabili este unul esenţial în orice proces economic, fie acesta public sau privat. „A privi munca expertului contabil ca «partea invizibilă» a unei activităţi sau a unui proces economic nu este tocmai o atitudine corectă, iar astăzi, cu atât mai mult, astfel de aprecieri nu corespund realităţii. Contabilitatea a disciplinat viaţa economică. Prin intermediul acesteia este măsurată şi consemnată meticulos activitatea economică a unui popor, scrisă în limbajul rece, dar deosebit de relevant al cifrelor“, încheie Mihaiela Cruşitu.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Drum bun, cale bătută

Nicolae GRECU

Drum bun, cale bătută

Dacă Mirel Rădoi nu poate fi întors la echipa naţională pentru probabilele meciuri de baraj, FRF poartă o mare parte de vină.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (VIII)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (VIII)

A venit acum momentul ca să dedic câteva paragrafe admirabilei lotci lipoveneşti, indisolubil legată în memoria mea afectivă de explorarea apelor Dunării, pentru pescuit sau în alte scopuri.

Câteva notiţe la final de pelerinaj

pr. Constantin STURZU

Câteva notiţe la final de pelerinaj

Într-un context atât de dificil pentru ţară, era firesc să întâmpine extrem de multe provocări şi gazdele pelerinilor Sfintei Cuvioase Parascheva.

Doctrina celor „două cetăţi”, de la medieval la modern sau de la mariaj fericit la divorţ zgomotos

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Doctrina celor „două cetăţi”, de la medieval la modern sau de la mariaj fericit la divorţ zgomotos

Sfântul Augustin (354-430) arăta că într-o societate există laolaltă, însă fără amestecare, o cetate terestră, imperfectă şi coruptă, şi o Cetate Celestă, superioară din toate punctele de vedere. Cetăţeanul trebuie să se supună rigorilor autorităţii laice până acolo unde moralitatea creştină a acestuia este încălcată. 

pulspulspuls

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Iacătă şi legăturile senatoarei de Iaşi! Nu, nu cu Biserica, ci cu altcineva

Pentru că tot a făcut Şoşoaca cinste târgului care a ales-o anul trecut senatoare, venind la hramul Sfintei şi făcând şi olecuţă de circ, am zic că nu ar strica să vă prezentăm o fotografie mai de arhivă, din colecţia rară, că ar fi multe de comentat şi, mai ales, de băgat la cap dacă vrem să ştim de unde şi de către cine ne-a fost paraşutată pe listeaceastă revelaţie politică. 

Caricatura zilei

Artificii

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.