anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Profesor de la UMF: Imunitatea dată de vaccinurile anti-COVID poate dura şi câţiva ani

GALERIE
vaccin2
  • vaccin2
- +

În cazul persoanelor care au trecut prin boală şi apoi s-au vaccinat, imunitatea poate fi pe viaţă. Prof.dr. Radu Iliescu explică rolul celulelor de tip B cu memorie.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Washington, publicat în revista Nature - una dintre cele mai respectate publicaţii ştiinţifice -, arată că imunitatea  anti COVID-19 dobândită în urma vaccinării este mai lungă decât s-a anticipat.

Aceasta este probabil să dureze câţiva ani, iar persoanele care au trecut prin boală şi s-au şi vaccinat ar putea avea imunitate pentru toată viaţa. Prof.dr. Radu Iliescu, cercetător ştiinţific specializat în farmacologie şi prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" din Iaşi (UMF), a citit în integral toate componentele ştiinţifice ale acestui studiu, în care au fost investigate amănunţit persoane vaccinate cu serurile dezvoltate de companiile Moderna şi Pfizer.

CITESTE SI: Totul despre vaccinul anti-COVID. Cei mai buni specialişti ieşeni explică în detaliu

Concluziile acestuia arată că cercetătorii ieşeni consultaţi de "Ziarul de Iaşi" la începutul anului aveau dreptate: toată activitatea de dezvoltare a vaccinurilor arăta că imunitatea va fi de minimum un an de zile.

Studiu publicat în cea mai respectată revistă

Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea Washington a fost publicat în revista Nature după ce a trecut prin procesul de peer review: fiind analizat, anonim, de o echipă de cercetători independenţi care au validat rezultatele.

Prof.dr. Radu Iliescu explică faptul că cercetarea este, astfel, validată de o comunitate ştiinţifică internaţională şi arată lucruri pe care doar le bănuiam în prezent despre vaccinare.

"Cercetătorii au descoperit acelaşi «pattern» (n.red. model, tip) de anticorpi şi după infecţie, şi după vaccinare, care reacţionează la fel. Cresc rapid în câteva săptămâni şi apoi încep să scadă, cu o viteză mai mică, până pe la 7-8 luni spre un an. Acest tipar de scădere era cel care provoca îngrijorare. Însă studiul s-a uitat asupra celulelor B cu memorie şi au văzut că acest răspuns imun persistă", a explicat prof.dr. Radu Iliescu.

Acesta a explicat că celulele B cu memorie se află în măduvă şi în ganglioni, iar reexpunerea la un antigen pentru care au memorie, că l-au întâlnit deja, duce la producerea unui tip de celule cu răspuns rapid, care produc anticorpi ce luptă împotriva infecţiei.

"Memoria imunitară e guvernată de aceste celule din centrul germinal - măduva osoasă şi ganglioni - şi cercetătorii au găsit acolo populaţii de celule cu memorie bine ascunse, dar în cantităţi foarte mari, şi la luni de zile după vaccinarea cu a doua doză", a mai precizat prof.dr. Radu Iliescu.

Ce înseamnă acest lucru? Că deşi titrul de anticorpi anti proteina spyke care circulă prin sânge, care sunt depistaţi cu testele aflate în comerţ, poate să scadă, dar asta nu înseamnă că în momentul unei reexpuneri la virus aceste celule (de tip B cu memorie) nu vor putea produce anticorpi în cantitate foarte mare.

Celule pe care le ai toată viaţa

Cercetătorul ieşean numeşte studiul respectiv ca fiind foarte aprofundat, pentru realizarea acestora fiind necesare proceduri medicale "agresive" asupra pacienţilor, un exemplu fiind că a fost nevoie să li se facă biopsii şi puncţii lombare.

Însă toţi cei înrolaţi în studiu au avut aceste "populaţii de celule cu memorie" în număr mare şi pregătite să ofere un răspuns imun proporţional anti COVID-19. Mai ales că celulele de tip B, cu memorie, sunt recunoscute ca fiind tipul de celulă pe care oamenii le au toată viaţa.

"Este un studiu foarte aprofundat. Acele celule, din centrul germinal, B cu memorie, le ai de obicei toată viaţa. Când ştii că este acolo o populaţie de celule B, şansele ca ele să rămână acolo până mori sunt foarte mari, iar în momentul expunerii la virus ele încep să facă clone - alte celule care produc anticorpi. Mesajul nu trebuie să fie că vor fi anticorpi pentru toată viaţa, ci că ai surse de anticorpi pentru toată viaţa, care la reexpunere pot produce anticorpi din nou, foarte repede", a explicat prof.dr. Radu Iliescu.

Imunitatea poate ţine toată viaţa

Un alt lucru important, explică cercetătorul ieşean, este că anticorpii generaţi de vaccinare sunt direcţionaţi împotriva zonei proteinei spyke care interacţionează cu receptorul prin care intră în celule. De aceea, anticorpii neutralizanţi produşi sunt foarte eficienţi, fiind şi rezistenţi la potenţiale mutaţii ale virusului.

"Este prima confirmare care arată că memoria celulară păstrează «amintirea» întâlnirii cu acest virus, iar sistemul nostru imunitar este solid pe termen lung. Este foarte important, e un lucru pe care îl intuiam, dar nu ştia nimeni concret acest lucru", a completat profesorul.

CITESTE SI: Ce nu ştiam în 2020 despre COVID? Explicaţii de la un cunoscut cercetător ieşean

Cercetătorii din SUA au transmis şi ideea că persoanele vaccinate, care au trecut şi prin boală, ar putea avea imunitate pentru toată viaţa fiindcă şi după trecerea prin boală au fost descoperite, într-un alt studiu, astfel de comunităţi de celule de memorie în măduva osoasă. Acestea, stimulate de vaccinare, ar duce la un răspuns imun ce poate dura pentru toată viaţa.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.