Profesor ieșean: „Nu transformați schimbarea climatică într-o manea care credeți că merge la orice nuntă”

Impactul schimbărilor climatice asupra incendiilor din California: Deși schimbările climatice joacă un rol în alimentarea dezastrelor, invocarea lor ca explicație principală este insuficientă. Factorii locali, precum vânturile Santa Ana și dinamica ENSO (El Niño și La Niña), influențează considerabil incendiile, iar greșelile de gestionare ecologică, precum acumularea de masă combustibilă, amplifică dezastrul.

Paradoxul societății bogate și efectele dezastrelor: Zonele afectate de incendii fac parte dintr-o clasă bogată, cu un impact ecologic semnificativ. Sensibilizarea globală pentru aceste evenimente este intensificată de faptul că tragedia lovește o elită privilegiată, ale cărei obiceiuri de consum contribuie la criza climatică.

Gestionarea defectuoasă a mediului: Dorința de a transforma California într-un „paradis verde” a dus la intervenții artificiale care destabilizează ecosistemele naturale. Ignorarea principiilor ecologice și dogmatismul ecologist amplifică riscurile, transformând incendiile naturale moderate în dezastre majore. Mai jos redăm textul scris de profesorul ieșean integral.

„Aveam de gând să fac o postare despre ce se întâmplă în California pe Meteo Moldova, dar între timp constat că subiectul este prea politic, așa că de aia mai are omul și pagină personală.

Da, pe scurtătură, leneșii sau dogmaticii se vor cuibări imediat în brațele schimbării climatice. Că incendiile alea au un context climatic general foarte cunoscut, nu e nici un dubiu. Dar să invoci la infinit mantra faptului că e prea multă energie în atmosfera terestră din pricina schimbării climatice, energie care alimentează astfel de catastrofe, devine, în mod la fel de evident, insuficient pentru a explica astfel de dezastre. Mai mult, dacă scărpinăm datele meteorologice din America de Nord vom constatata că ultimele luni nu s-au remarcat prin cine știe ce anomalii de temperatură sau precipitații (adică lipsă a acestora) care să pregătească în mod deosebit acest eveniment. Iar Santa Ana, vântul care a suflat în pânzele incendiului e un vânt care nu a apărut odată cu schimbarea climatică. Paradoxal în discuția asta e faptul că Santa Ana este un vânt generat tocmai de o răcire remarcabilă la nivelul regiunilor vestice ale Statelor Unite. Că răcirea aia din America de Nord este o compensație la încălzirea puternică din Canada sau chiar la încălzirea din Europa și astfel pornim pe drumul cauzei legate de schimbări climatice, e un drum complicat pentru a explica fenomenul. De asemenea, că am trecut dintr-o fază El Nino în fază La Nina ce prespune poate și o incidență a unor circulații meridionale în America de Nord ce facilitează astfel de situații meteorologice generatoare de Santa Ana în lungul coastelor Californiei, deopotrivă, poate fi legat de schimbarea climatică, dar până la urmă nici tiparele ENSO (El Nino si La Nina) nu sunt apărute în lume odată cu documentarul de succes al lui Al Gore. Așa încât, hai să considerăm că schimbarea climatică e undeva printre cauzele a ceea ce se întâmplă în California, dar nu singura și, aici e mai interesant, poate nici măcar cea mai importantă.

• Citiți și: Incendiile de vegetaţie din Los Angeles – Alte două decese, înregistrate. Bilanţul a ajuns la 7

California e raiul pe pământ al americanilor. După ce li se strepezeau dinții de sete prin Marele Deșerturi Americane (denumite astăzi mai tonic Marile Câmpii Americane) și prin Munții Stâncoși, coloniștii de pe coasta de est aveau impresia că ajung în California în paradis. În apropierea coastei, cei care nu își lăsau ciolanele până la Valea Morții, ajungeau într-o zonă cu verdeață, de unde parcă a pierit toată durerea. Spaniolii ajunseseră deja acolo pentru comerț, și nu neapărat din Mexic, ci tocmai din Filipine pe așa numite rută Galleon de Manilla susținută de vânturile permanente din Pacific. Că de aia e Los Angeles și nu The Angeles, respectiv San Francisco și nu Saint Frank. Apropo, poate le schimbă Trump numele și ăstora. Și așa crește cultura americană pe un pat hispanic solid în California, într-o minunăție de climat care nu este mai deloc rece iarna, fiind situat la latitudini mici și nici foarte cald vara, fiind mângâiat de aerul răcoros adus de curentul oceanic rece al Californiei. Și iată paradisul pe pământ. Și iată cum de mai bine de un secol mulți americani, în frunte cu vedetimea nației, s-au refugiat din imposibilul climat al coastei de est către cel paradis de la capătul Route 66. Și iată cum cresc Beverly Hills și Hollywood, ca un Ierusalim al capitalismului, și odată cu ele un nou imperiu al lumii cu vitrina sa de lux frumos etalată pe coastele Pacificului.

• Citiți și: TIMELAPSE cu incendiul din Los Angeles. Cum s-a extins atât de rapid focul?

Paradis, până când mai binele e dușmanul binelui. California de coastă e verde. Dar nu neapărat foarte verde. Un verde suficient dar mai degrabă parcimonios, pur mediteraneean, mai viu iarna când vin ceva ploi și uscat mai tot restul anului. Nu, nu era suficient. Vedetele, protipendada, vor mai mult verde. Așa scrie la carte că e în Paradis, așa tre să fie! Și atunci se irigă, sunt plantați copaci, palmieri, să fie frumos, să placă ochiului. Să fie ca în Paradis, dar să fii viu. Poate să viseze omul la ceva mai frumos?! Bani sunt, irigații din greu și se rezolvă. Noi suntem puternici, noi coafăm paradisul. Avem bani, ne permitem orice. Dar nici asta nu a fost suficient. Ca în orice zonă cu climat mediteranean au loc în mod natural incendii. Arborii indigeni sunt așa de obișnuiți cu incendiile, încât au nevoie de ele pentru a se revigora și a se dezvolta mai falnic în lipsa concurenței de strânsură din vremurile fără incendii (arbuști, mărăcini). Și ăsta e momentul în care apar hiperecologiștii (termenul îmi aparține, rog patent). Și zic ei, nu, să nu mai intervenim în pădure. Să stingem incendii mici, să le controlăm, dar să nu intrăm în pădure. Că gândacul marmorat și libelula mașcată tre să roadă în voie la cel lemn moale cât vor, că natura lucrează singură, că omul este rău și nu face bine decât dacă stă în piscină și își irigă gazonul.

Și natura lucrează, doar că nu cum vrem noi, ci cum știe ea. Iar astfel, incendiile care pe o vegetație cu evoluție naturală îngrijită și întreținută de silvicultori s-ar fi manifestat pe areale restrânse, se extind astfel în formele cele mai monstruoase. Toate dezastrele naturale sunt infinit mai spectaculoase atunci când ele își îmbârligă coada cu prostia omenească. Mai ales când ea e ridicată la rang de dogmă.

• Citiți și: Incendii uriașe lângă Los Angeles: Două persoane au murit, zeci de mii au fost evacuate

Da, poate schimbarea climatică a fost scânteia, dar fără toată masa aia combustibilă adunată și crescută intenționat sau neintenționat de om, un incendiu în California ar fi fost un lucru relativ banal printre extremele climatice ale acestei planete.

Și chiar și așa, mai e ceva detestabil în această poveste. De ce e sensibilizată lumea acum? Pentru că dezastrul se produce în lumea bogaților? Păi, fiecare gospodărie de acolo care a ars avea o amprentă de carbon infinit mai mare decât a unui cetățean mediu planetar. Toți cei care și-au pierdut casele acolo sunt cu siguranță între cei 1% cei mai bogați oameni ai planetei. Cei care emit împreună aproape 15% din gazele cu efect de seră la nivel planetar. Schimbă ei ceva din modul de viață după ce primesc un astfel de semn?! Sau se apucă să reconstruiască la fel de dragul Paradisului pierdut tocmai pentru că au bani și își permit?!

Sunt climatolog, dar vă rog, nu transformați schimbarea climatică într-o manea care credeți că merge la orice nuntă. Mulțumesc!”, a scris pe Facebook Lucian Sfîcă, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Georgrafie și Geologie Iași.

Publicitate și alte recomandări video