Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Profesori notaţi de elevi. Controversa educativă a anului, analizată de trei recunoscuţi pedagogi ieşeni

GALERIE
evaluare profesori de catre elevi_clasa
  • evaluare profesori de catre elevi_clasa
- +

Pro sau contra? Ministerul Educaţiei elaborează în această perioadă o metodologie de consultare a elevilor la finalul fiecărui semestru, cu privire la modul în care predă fiecare profesor. Ministerul a realizat deja o variantă a acestei metodologii, dar aceasta se află încă în lucru. Ideea unei „evaluări” a profesorilor realizată de către elevi a stârnit însă numeroase reacţii din partea cadrelor didactice, o bună parte dintre acestea negative. Pentru o analiză avizată, Ziarul de Iaşi a consultat şi o serie de specialişti recunoscuţi în educaţie. Opinia acestora înclină spre ideea că un astfel de feedback din partea elevilor nu poate fi decât unul constructiv, binevenit pentru profesorii care vor să îşi optimizeze actul de predare. Cu nuanţe însă de la caz la caz. O ipoteză general acceptată: este binevenit, atât timp cât rezultatele acestuia feedback nu se transformă într-un „rating” subiectiv, unde avantajaţi sunt profesorii „cool” sau cei indulgenţi, şi dezavantajaţi cei mai riguroşi.

 

Ideea evaluării de către elevi a profesorilor lor a stârnit numeroase reacţii negative în spaţiul public, majoritatea din partea cadrelor didactice. Argumentele acestora sunt că un astfel de „feedback” nu poate fi decât unul subiectiv, că elevii nu sunt încă suficienţi de maturi pentru a fi obiectivi, subliniază că profesorii indulgenţi sunt cei care vor primi calificativele cele mai bune şi că o astfel de „putere” în mâna elevilor le-ar distruge orice fel de autoritate. Specialiştii în educaţie îi contrazic însă oarecum, şi văd feedback-ul ca un lucru pozitiv. Asta, însă, dacă va rămâne doar un feedback „de lucru”, consultativ, pentru uzul profesorului, şi nu va fi unul folosit oficial, chiar şi în procente reduse, la acordarea gradaţiilor de merit, de exemplu, sau în cadrul altor evaluări periodice ale profesorilor.

Liliana Romaniuc: „Nu este vorba despre evaluarea profesorilor de către elevi, ci de oferirea unui feedback din partea elevilor”

Liliana Romaniuc, în prezent consilier al al ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, fost inspector general al ISJ Iaşi şi un cunoscut specialist în educaţie la nivel naţional, crede că actul de predare presupune „construirea continuă a unei relaţii de încredere, colaborare şi implicare între profesori şi elevi”. Prin urmare, fostul inspector şcolar general al judeţului Iaşi în perioada 2009-2012, implicat în numeroase proiecte educaţionale specifice evaluării, dar şi un cunoscător atât al sistemului de învăţământ de stat, dar şi al celui privat, crede că un astfel de „feedback” nu poate fi decât unul constructiv. „Eu cred într-un parteneriat autentic în învăţare - parteneriat în care învaţă elevii, dar şi profesorii. Din această perspectivă, feedback-ul este absolut necesar şi de o parte, şi de cealaltă. Este necesar să creăm o cultură a feedback-ului în şcoală, feedback pe care trebuie să învăţăm să-l oferim, dar şi să-l primim. Primii care trebuie să ofere feedback constant şi continuu elevilor sunt profesorii. Feedback-ul înseamnă mult mai mult decât a pune note în catalog, sau decât evaluarea de la finalul unui an şcolar. În ceea ce-i priveşte pe elevi, în calitatea lor de parteneri în procesul de învăţare, aşa cum am spus, este normal ca ei să ofere feedback cu privire la activitatea mea, de profesor, la fel cum eu, atunci când particip la activităţi de învăţare, doresc să ofer feedback formatorului, pentru că vreau / îmi place să fiu partener în proces, dar şi pentru a contribui la îmbunătăţirea cursului sau experienţei respective de învăţare”, subliniază Liliana Romaniuc.

Totodată, prof.dr. Romaniuc crede că un profesor ar trebui să fie interesat de impactul pe care îl are cursul susţinut, cum se simt elevii la acea oră, cât de mult înţeleg elevii din predare, care sunt cele mai potrivite metode de predare în funcţie de elev, percepţia pe care o are fiecare elev cu privire la atenţia acordată de profesor fiecăruia dintre aceştia, dar şi atmosfera din clasă şi modul de colaborare, relaţia dintre profesor şi elev sau ce şi-ar dori fiecare elev să studieze la disciplina pe care o predă profesorul. „Mi se pare normal ca, din când în când, să le oferim elevilor posibilitatea să se exprime, într-un mod organizat. Este bine pentru elevi să ştie că sunt importanţi în procesul educaţional şi că opiniile lor contează pe bune, nu doar declarativ, dar este bine şi pentru profesori să ştie cum gândesc elevii despre ceea ce ei fac. Aş îndrăzni să spun că procesul de oferire şi primire a feedback-ul trebuie să devină un fel de modus operandi în activitatea de învăţare şi predare, iar scopul trebuie să fie acela de îmbunătăţire şi creştere a calităţii activităţii fiecăruia dintre actorii educaţionali, de fapt a învăţării”, menţionează Liliana Romaniuc, care a adăugat că oferirea de feedback din partea elevilor este deja o practică în multe şcoli, iar rezultatele sunt foarte bune.

 Constantin Cucoş: „Nevoia de evaluare şi de a obţine un feedback este veche de când e şcoală pe Pământ. Orice profesor devotat meseriei pe care o reprezintă doreşte să afle cam ce, cum, cât face”

 Profesorul universitar Constantin Cucoş, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic în perioada 1997-2008 şi 2010-2020 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în prezent profesor al departamentului şi conducător de doctorat în domeniul „Ştiinţele Educaţiei”, dar şi unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi autori de manuale de pedagogie din ţară, manuale care au ajutat la formarea a mii de profesori, crede că un feedback din partea elevilor este absolut de dorit, însă trebuie să fim atenţi la metode şi consecinţe. Totodată, profesorul universitar menţionează că evaluarea este un proces mult mai complex, care antrenează o multitudine de factori, de foruri specializate şi proceduri specializate. „Este necesar ca să cunoaştem şi aşteptările, dorinţele şi reprezentările elevilor despre activitatea care îi vizează zi de zi. Cu alte cuvinte, e bine să obţinem date şi de la elevi privind calitatea procesului didactic - din punctul lor de vedere. Că aceste date obţinute sunt valide, corecte, obiective, valorificate etc., depinde de felul cum este administrată această interpelare, de instrumentele de chestionare utilizate, de dimensiunile, conţinutul şi forma de explicitare a întrebărilor etc.”, menţionează Constantin Cucoş, subliniind că scopul unei astfel de evaluări trebuie să fie „unul de cunoaştere a propriei prestaţii didactice, de ameliorare şi perfectare a viitoarelor demersuri. Un proces care să eficientizeze, nu să birocratizeze.

Totodată, cadrul didactic universitar subliniază că aceste „evaluări” sunt relevante doar pentru profesorul evaluat şi pentru acea şcoală, având un caracter intern, care ajută la formarea continuă a profesorului, iar generarea de „palmaresuri” şi „ierarhii” credibile nefiind posibilă.

 

Camelia Gavrilă: „Probabil, profesorii tradiţionali, care predau în manieră clasică, nu vor aprecia acest lucru, dar trebuie să înţelegem că suntem într-un parteneriat”

Camelia Gavrilă, în prezent director al Colegiului „Negruzzi” din Iaşi, fost preşedinte al Comisiei pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor în perioada 2016-2019, apoi vicepreşedinte al Comisiei, fost inspector şcolar general în judeţul Iaşi în perioada 1997-2001, 2005-2009 şi 2012-2017, crede că, având în vedere că elevii sunt parteneri în actul educaţional, este nevoie de opinia acestora pentru a putea optimiza cât mai bine actul de predare-învăţare. „Ca filosofie educaţională este firesc să te intereseze cum percep cei din faţa ta demersul tău educaţional. Trebuie însă nuanţat, pentru că suntem în zona elevilor de vârstă diferită, care nu au neapărat maturitate unui student de exemplu”, explică Camelia Gavrilă, care subliniază că la introducerea unui feedback din partea elevilor trebuie avute în vedere obligatoriu nişte etape.

„Ar trebui în primul rând să fie stabilit exact ce urmăreşti când evaluezi un profesor, trebuie să urmăreşti şi competenţa ştiinţifică, şi talentul didactic, şi manierele diferite de a organiza activităţi, de a trece de la metode tradiţionale spre metode moderne, activităţi digitale, ieşirea în spaţii neconvenţionale”, afirmă directorul Colegiului „Negruzzi”, subliniind totodată că şi componenta pedagogică, partea de empatie şi modalitatea profesorului de a comunica sunt la fel de importante. În ceea ce priveşte eventualele riscuri, prof.dr. Camelia Gavrilă afirmă că este posibil ca elevii de gimnaziu să fie mai subiectivi, iar profesorii mai îngăduitori să primească un feedback pozitiv. Prin urmare, afirmă cadrul didactic, acest feedback ar putea fi aplicat cu mai mult succes la nivelul elevilor de liceu.

Totodată, Camelia Gavrilă menţionează că acest demers ar trebui aplicat în etape, cu o informare a elevilor din partea profesorilor şi a consiliilor de elevi despre ce se urmăreşte într-o oră de curs pentru a exista nişte repere, iar mai apoi să fie distribuite fişe cu întrebări bine stabilite. „Probabil profesorii tradiţionali, care predau în manieră clasică, nu vor aprecia acest lucru, dar trebuie să înţelegem că suntem într-un parteneriat, într-un dialog, în care este importantă şi opinia mea ca profesor, şi a părintelui, dar şi a elevului din faţa mea”. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri