Profesorii ieșeni despre simularea Evaluării Naționale la Limba română: Subiecte complexe, de dificultate ridicată

Contactați de „Ziarul de Iași”, profesori ieșeni de Limba și literatura română au explicat că subiectele de la Simularea Evaluării Naționale 2025, organizată de MEC, au fost complexe, de dificultate ridicată.

„Acest subiect a fost dificil, în primul rând pentru că a fost liric. Elevii rămân imuni la poezie, dacă nu au o experiență în spate”, a declarat Serinella Zara, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași.

Pe lângă cunoștințe, elevii de clasa a VIII-a au avut nevoie de atenție, contentrare și mai ales experiență în lectură pentru a putea rezolva subiectele.

„Un subiect destul de complex, interesant, care solicită cunoștințe temeinice, atenție și concentrare, experiență de lectură și interpretare, abilități de înțelegere și decodificare a mesajelor artistice, de data aceasta  în relație cu textul liric. Ca filolog, apreciez consistența subiectului și deschiderea unor trepte, nivele diferite de receptare a textului literar, care permit, în consecință, și diferențierea elevilor, încurajarea lecturii, a gândirii critice, a sensibilității artistice”, a precizat Camelia Gavrilă, directoarea Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași și profesoară de Limba și literature română, pentru „Ziarul de Iași”.

Ce subiecte au primit elevii la simularea Evaluării Naționale la Limba română?

Elevii de clasa a VIII-a au avut de rezolvat mai multe cerințe la simularea probei de Limba și literatura română din cadrul Evaluării Naționale 2025, pe baza a două texte primite la prima vedere. Primul text a fost poezia „Trezire” de Lucian Blaga, iar al doilea, un fragment din articolul „Rezistența prin apicultură” al jurnalistei Cristina Ștefan.

Exercițiile de la subiectul I au vizat atenția și identificarea unor informații din texte. Elevii au completat spațiile punctate cu detalii relevante și au rezolvat itemi de tip grilă, alegând varianta corectă. La punctul 5, au indicat dacă anumite enunțuri sunt adevărate sau false, câte trei pentru fiecare text. Punctul 6 le-a cerut să precizeze tipul rimei din prima strofă și măsura primelor două versuri ale poeziei lui Lucian Blaga.

În continuare, punctul 7 de la subiectul I a presupus redactarea unui răspuns de minimum 30 de cuvinte despre un element comun celor două texte, utilizând exemple relevante. La itemul 8, elevii au argumentat, în 50-100 de cuvinte, dacă o alegere făcută trebuie menținută indiferent de circumstanțe, pornind de la textul Cristinei Ștefan.

„Prin solicitarea unor opinii legate de opțiuni, de păstrarea sau renunțarea la unele alegeri importante,  făcute la un moment dat, se oferă spațiu de exprimare a unor idei, ipoteze, susținute prin argumente și, implicit, prin referire la secvențe din textele propuse de subiect. Poate fi observată logica argumentării sau frazarea adecvată”, a spus directoarea Colegiului „Costache Negruzzi” din Iași.

Punctul 9 a solicitat asocierea poeziei „Trezire” cu un alt text literar studiat, pentru a evidenția o valoare comună în 50-100 de cuvinte.

Subiectul I B a inclus opt exerciții de vocabular și gramatică, primele patru fiind notate cu câte 2 puncte, iar următoarele patru cu câte 6 puncte.

Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, a cerut redactarea unui text de minimum 150 de cuvinte, în care elevii să prezinte mesajul poeziei „Trezire” de Lucian Blaga.

Poezia i-a pus la încercare pe elevi

Profesoara de Limba română de la Colegiul „Mihai Eminescu” a explicat că elevii se tem de genul liric la examen, justificând acest lucru prin faptul că în clasele gimnaziale poezia nu este studiată suficient.

„Acest subiect care nu este o simplă argumentare, așa cum era în urmă cu zece ani. Semnificația mesajului înseamnă să lucrezi cu textul, nu e ceva tehnic. Este o contradicție între ceea ce se cere și ceea ce e în programă. Nu este așa ușor să interpretezi o poezie când nu ai antrenate antenele prin care să captezi mesajul. Sigur că sunt tot felul de compoziții, scheme și șabloane, dar aici este vorba despre modul în care copilul rezonează cu textul. Survine următoarea problemă: ori nu știe cum să scrie, pe ce pași să meargă, ori să se extindă foarte mult și să nu respecte reperele din cerință”, a explicat Serinella Zara, pentru „Ziarul de Iași”.

La rândul său, Camelia Gavrilă, a spus că deși sunt respectate rigorile programei și structura subiectelor acestui examen este cunoscută, au fost propuse conținuturi destul de dificile, cu subtilități în poezia lui Lucian Blaga.

„Sunt propuse conținuturi inedite, destul de dificile, accente literare de text poetic modern, subtilități inevitabile în  poezia lui Blaga, care e o poezie modernă, expresivă, cu un imaginar poetic rafinat, concentrat, bazat pe simboluri, pe metafore sugestive, un text cu discrete nuanțe meditative, filosofice și sensuri adânci, susținute și de subtextul liric sau de ambivalență unor imagini, idei, trăiri”, a transmis Camelia Gavrilă.

Serinella Zara: „O interpretare a unui mesaj nu se face pe bucăți”

Subiectul al II-lea de la simularea la Limba și literatura română, care a constat, așa cum am precizat, în redactarea unui text în care elevii să prezinte mesajul poeziei „Trezire” de Lucian Blaga, prevedea și patru repere ce trebuiau respectate de elevii de clasa a VIII-a. Astfel, au avut de precizat mesajul textului prin referire la temă, să prezinte două elemente componente ale peisajului, să interpreteze două figuri de stil diferite și să menționeze o emoție exprimată în textul poetic, justificând alegerea.

„În cazul celor patru repere mai există o problemă. O interpretare a unui mesaj nu se face pe bucăți. Eu știu că în barem va fi o căsuță aferentă pentru fiecare dintre acestea, iar noi trebuie să inserăm un punctaj. Interpretarea unei poezii se face aplicând sincron lucrurile acestea și va fi relativ dificil de urmărit. Ce urmărim, baremul și căsuțele sau felul în care un copil, pe o secvență, inserează și emoția și o figură de stil?”, a precizat profesoara de limba română de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași.

Exercițiile de gramatică reflectă nivelul de pregătire și nivelul de concentrare

Subiectele au evaluat cunoștințe diverse, incluzând aspecte lexicale, semantice și gramaticale, precum și abilități de analiză, asociere și interpretare.

„În general, cerințele vizează multiple cunoștințe: aspecte lexicale și semantice, noțiuni gramaticale, din zona morfologiei și a sintaxei, elevii sunt invitați să ilustreze receptarea adecvată a informațiilor din cele două texte (literar și nonliterar), abilități de analogie, de asociere și disociere, să identifice mesajul literar, semnificații, idei și emoții”, a transmis Camelia Gavrilă.

Potrivit Serinellei Zara, exercițiile de gramatică de la partea B a subiectului I au avut un nivel de dificultate care a impus elevilor o atenție sporită și o bună concentrare pentru a evita greșelile. Subiectele au inclus mici capcane, cum ar fi identificarea corectă a substantivelor articulate, unde unele cuvinte, precum „zambile” și „lalele”, puteau fi confundate cu forme articulate, întrucât elevii recunosc „le” ca fiind articol. Ca să fie articulate, trebuie să fie „zambilele” și „lalelele”.

„Gramatica comportă un nivel de dificultate unde nu neapărat dificultatea exercițiilor este cea care atrage atenția, ci faptul că ei trebuiau să se concentreze foarte mult ca să răspundă impecabil de la un item la altul. Elevii trebuie să cunoască niște tehnici de rezolvare a subiectelor la gramatică, pe lângă noțiuni. O clipă de neatenție, de grabă, îi putea costa două puncte sau chiar mai mult. Din punctul meu de vedere, la fiecare exercițiu, au fost strecurate mici capcane, încât ei puteau greși. La gramatică nota va fi pe cât exercițiu s-a făcut până la simulare și pe nivelul de concentrare”, a explicat Serinella Zara.

În plus, profesoara de la Colegiul „Eminescu” a subliniat examenul de Evaluare Națională este mai complex decât cel de la clasa a XII-a, din cauza dificultății gramaticii și literaturii. Ea consideră că, deși subiectul este adecvat, ar trebui alocate mai multe ore de rezolvare, având în vedere complexitatea acestuia. De asemenea, tot aceasta a spus că, la itemii 8 și 9, cerința de a respecta un număr de cuvinte provoacă anxietate elevilor, care se concentrează mai mult pe numărarea cuvintelor decât pe fluiditatea frazei.

Simularea continuă marți, 18 martie, cu proba la Matematică. Subiectul și baremul simulării Evaluării Naționale la Limba și literatura română pot fi găsite aici.

Publicitate și alte recomandări video