Profesorii ieșeni despre simularea examenului de Bacalaureat la Limba română: subiecte previzibile, dar notele mari sunt greu de obținut

Subiectele propuse au fost considerate de unii profesori ca fiind clasice, fără surprize majore, ceea ce i-a avantajat pe elevii bine pregătiți. Totuși, alți dascăli sunt de părere că notele mari vor fi greu de obținut, mai ales din cauza cerințelor riguroase de argumentare și analiză.

Cei mai mulți dintre profesorii ieșeni de Limba română contactați de „Ziarul de Iași” au explicat că subiectele de la simularea examenului de Bacalaureat 2025 au fost clasice și previzibile.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Au fost subiecte previzibile, nu e nimic nou în ceea ce au primit. Se așteptau la astfel de subiecte. Nici poezia nu a fost dificilă, iar subiectul al III-lea este foarte cunoscut de ei. Dacă au confundat tipul de roman sau autorul, e problema lor, dar poate fi vorba doar despre neatenție. Nu e nimic spectaculos în subiectul de astăzi. E același tip de subiect pe care îl primesc de nu știu câți ani și chiar nu văd nimic care să mă intrige”, a declarat Emil Munteanu, profesor de Limba română la Colegiul Național din Iași.

Cadrele didactice susțin că singurul impediment în rezolvarea subiectului l-ar fi putut reprezenta lipsa pregătirii suficiente pentru cel de-al treilea subiect.

„Subiectele sunt destul de clasice, elevii sunt obișnuiți de atâția ani de zile că nu se schimbă nimic. Este previzibilă întreaga redactare. O singură problemă poate fi, ca elevul să nu se fi pregătit pentru subiectul al III-lea și să facă niște confuzii”, a transmis Serinella Zara, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, pentru „Ziarul de Iași”.

Ce subiecte au primit elevii la simularea Bacalaureatului la Limba română?

Subiectele primite de elevii de clasa a XII-a și a XIII-a la simularea examenului de Bacalaureat 2025 la Limba și literatura română, au avut ca text suport un fragment la prima vedere despre Liviu Rusu, din volumul „Evocări” de Ștefan Augustin Doinaș.

Subiectul I A – cerințele eu fost similare cu cele primite în ultimii ani. Elevii au avut de explicat sensul din text al cuvântului „reală” și al secvenței „dădea la o parte”, apoi de identificat localitatea în care a funcționat în timpul războiului Universitatea „Regele Ferdinand”, valorificând informațiile din text. După, la cea de-a treia cerință au avut de precizat domeniul artistic în care se manifestă spiritul competitiv al studenților de la Medicină și Litere. La exercițiile 4 și 5 au avut de explicat un motiv pentru care spectacolul regizat de Liviu Rusu a atras atenția și de prezentat, în 30-50 de cuvinte, un efect pe care îl are muzica simfonică asupra tânărului din fragmentul citat.

„Răspunsurile la aceste exerciții de încălzire trebuie să fie formulate în enunțuri care să respecte ortografia și punctuația, pentru a primi măcar două puncte pentru redactare. Dacă precizarea sensului unor cuvinte sau expresii ține de lecturile elevului sau de înțelegerea contextului, greșeli frecvente se fac la subpunctele 3, 4 și 5, deoarece elevul, emoționat sau grăbit, nu ține cont de cuvintele «de comandă» din cerință. Mai exact, la exercițiul 3, uită să dea citatul, deși se specifică «justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă…», iar la «explicarea» unui motiv sau la «prezentarea» unei trăsături/a unui efect/a unei atitudini se recurge la simpla citare”, a precizat Anca-Narcisa Adochiei, profesoară de Limba română la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași.

Subiectul IB a constat într-o compunere de 150-300 de cuvinte în care să argumenteze dacă profesorii contribuie sau nu la îmbogățirea experienței culturale a tinerilor, prin raportare atât la fragmentul citat, cât și la experiența personală sau culturală.

La subiectul al II-lea, elevi au avut de comentat, în minimum 50 de cuvinte, poezia „Iarna” de Adrian Maniu, evidențiind relația cu ideea poetică și mijloacele artistice.

La ultimul subiect, într-un eseu de minimum 400 de cuvinte, elevii de la profilul real, filiera tehnologică și filiera vocațională, cu excepția profilului pedagogic, au avut de prezentat particularitățile unui roman psihologic sau al experienței. Cei de la profilul umanist și de la profilul pedagocic au avut de prezentat particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-un roman psihologic sau al experienței.

„Cred că notele mari vor fi dificil de luat”

Despre faptul că subiectul nu ar fi trebuit să îi pună în dificultate pe elevii care s-au pregătit pentru examen a vorbit și Cristina Chiprian, profesoară de Limba română la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” din Iași, care a spus că „subiectele au fost normale, iar romanul se știa, e plăcut de elevi, deci nu ar fi trebuit să fie greu pentru ei”.

Camelia Gavrilă, directoarea Colegiului Național „Costache Negruzzi” din Iași și profesoară de Limba și literatura română, a explicat pentru „Ziarul de Iași” că subiectul a fost destul de „complicat, interesant, frumos și elevat”, iar elevii care învață mai puțin pot întâmpina dificultăți.

„A fost un subiect elevat, care se adresează elevilor studioși, care au parcurs cu seriozitate materia și care au și o experiență și o bucurie de lectură. Subiectul are coerență, dar se adresează unor liceeni aflați la final de școală, care ar trebui să aibă niște obișnuințe de lectură și de înțelegere a textului literar, a romanului, a artei. În același timp, are și dificultăți, pentru că sunt școli diferite, elevi care învață mai mult sau mai puțin. Cred că notele mari vor fi dificil de luat, ținând cont și de faptul că mai sunt două luni până la final și poate mulți tineri și-au lăsat elemente de recapitulare spre final”, a precizat Camelia Gavrilă.

Dificultăți în analiza textelor memorialistice

Potrivit, Serinellei Zara, în analiza textelor memorialistice, așa cum a fost cel de la subiectul I, mulți elevi confundă acest tip de text cu unul literar, aplicând concepte și tehnici specifice analizei literare, ceea ce reprezintă o greșeală. De exemplu, termeni precum „narator” sau „acțiune” nu sunt adecvați în acest context.

„De multe ori încurcă textul memorialistic cu unul literar și au limbaj de analiză specific acestuia, ceea ce e o eroare. Ei amintesc de narator sau de text narativ. Nu există la textul dat la simulare conceptele de «narator» și «acțiune» pe care ei le împrumută de la textul literar. Întrebările sunt relativ simple. Ei trebuie să știe cum să respecte o structură la fiecare subiect pe care îl au, încât să redacteze potrivit baremului”, a menționat Serinella Zara.

Așa cum explică profesoara de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Iași, „elevii trebuie să știe cum să respecte o structură la fiecare subiect, pentru a redacta conform baremului”, iar un exercițiu care le pune adesea probleme este indicarea sensului din text a celor două structuri (cerința 1, subiectul I).

Camelia Gavrilă a afirmat că textul la prima vedere este unul complex și generos, având ca temă figura profesorului de estetică, un model pentru tineri, care îi inițiază în lumea artei.

„E ideea de profesor care determină o adevărată inițiere a tinerilor înspre această lume a artei rafinate, superioare, spre înțelegerea acesteia. Are și elemente de evocare și elemente specifice biografiei scriitorului. E un text interesant care presupune nu neapărat dificultăți, ci o înțelegere nuanțată, pentru a parcurge itemii respectivi. De asemenea, acest fragment este un punct de plecare și pentru textul argumentativ de la subiectul I.B, prin ideea de a vorbi despre profesori care pot deveni modele și pot influența formarea și inițierea tinerilor”, a explicat directoarea Colegiului Național „Costache Negruzzi”.

„Nu toți elevii știu să construiască un argument”

Profesoara de limba română de la Colegiul „Mihai Eminescu”, a spus că o problemă frecventă pe care o întâmpină elevii la redactarea textului argumentativ de la subiectul I.B este construirea corectă a unui argument. În plus, argumentul trebuie susținut cu exemple adecvate.

„La textul argumentativ, nu toți elevii știu să construiască un argument, cum să vină cu exemplificarea. Pe barem, numai argumentele au 8 puncte, ulterior argumentelor vin exemplele și, atunci, ce sesizez este că ei se duc direct în exemple, dispar argumentele și astfel dispar punctele. Din 20 de puncte, dacă nu au formulat argumentele, au pierdut 8 puncte”, a precizat Serinella Zara.

Același lucru l-a subliniat și profesoara Anca-Narcisa Adochiei, care a explicat că „textul argumentativ trebuie să respecte o anumită structură: formularea ipotezei/opiniei, formularea a două argumente însoțite de exemple din textul dat și din experiența culturală sau personală”.

Romanul psihologic și al experienței la subiectul al III-lea

Ultimul subiect a fost reprezentat de abordarea romanului psihologic, fiind vorba fie despre prezentarea particularităților unui roman, fie despre prezentarea particularităților de construcție ale unui personaj. Deși unii elevi sunt familiarizați cu acest concept de roman psihologic și au ales „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, alții au abordat romane ca „Ion”, „Baltagul” sau „Enigma Otiliei”. Candidații aveau posibilitatea să aleagă și alt roman, chiar dacă nu era vorba despre un autor canonic, nu doar pe cel al lui Camil Petrescu, atât timp cât ar fi fost un roman psihologic. Potrivit profesoarei de la Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, alte variante au fost romanele „Patul lui Procust”, de Camil Petrescu, „Maitreyi” de Mircea Eliade, „Ioana” sau „O moarte care nu dovedește nimic” de Anton Holban.

„La subiectul al III-lea, au dat un roman foarte cunoscut. Îl aștept de foarte multă vreme. Aici va fi o diferențiere în abordarea eseului, pentru că ei știu că roman psihologic și al experienței este «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război». Pot fi unii elevi care au ales «Ion», «Baltagul» sau «Enigma Otiliei», întrucât au gândit că și acolo există analiză psihologică. Noi putem vorbi despre psihologia personajului, numai că, în general, profesorii, pe baza faptului că există în programă conceptul de roman psihologic, recomandă «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război». Atât timp cât au avut precizarea «roman al experienței», ar fi trebuit să se oprească exclusiv la «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război»”, a transmis Serinella Zara.

Camelia Gavrilă a subliniat că analiza unui roman psihologic presupune atât o bună înțelegere a prozei analitice, a unui roman de tip proustian, cât și competențe de a sublinia perspectiva narativă subiectivă, elementele de jurnal și analiza psihologică profundă.

„Structura complexă a romanului, care îmbină aspecte sociale cu drama războiului, cu povestea tulburătoare de iubire și tot tragismul implicat în aceasta, cu elemente de introspecție și retrospecție, care trebuie explorate, pentru a sublinia trăsăturile romanului, încadrarea într-un anume curent și un anume tip de scriitură. Nu putem vorbi despre aspecte imprevizibile. Camil Petrescu este un scriitor canonic, romanul subiectiv se află în atenția elevilor și este lucrat cu multă seriozitate, însemnând o proză modernă importantă pentru a înțelege și a rămâne în viață cu receptivitate față de artă și de literatura modernă. Însă, evident că înseamnă și elemente mai complicate și un studiu aprofundat”, a declarat Camelia Gavrilă.

Profesoara Anca-Narcisa Adochiei a mai spus că scrierea a minimum 400 de cuvinte îi va oferi elevului punctajul de redactare, însă nu ăi va asigura un punctaj maxim la cele trei cerințe-reper.

„Un eseu de nota 10 presupune o bună cunoaștere a textelor literare, evitarea unor greșeli comune precum începuturile prea bruște ale eseului și integrarea coerentă a informațiilor critice. Fiecare reper îi oferă elevului deja o structură pe care trebuie să o urmeze: încadrarea textului într-un context cultural, într-un curent literar; precizarea temei și demonstrarea cunoașterii detaliate a textului prin detalierea a două scene; analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj (acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative etc.)”, a transmis profesoara de Limba și literatura română de la Liceul de Informatică „Grigore Moisil”.

Simularea examenului de Bacalaureat 2025 în județul Iași

Simularea probelor scrise ale Examenului Național de Bacalaureat 2025, organizată la nivel național de Ministerul Educației și Cercetării, se desfășoară în perioada 24-26 martie. În județul Iași, sunt 5.301 elevi de a XII-a şi a XIII-a seral/frecvenţă redusă care ar trebui să participe la simularea organizată în 50 de unități de învățământ liceal. Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Iași, pentru 42 de elevi din 13 unități de învățământ Comisia județeană a propus adaptarea procedurilor de susținere a probelor în vederea asigurării condițiilor de egalizare a șanselor.

Simularea a debutat luni, 24 martie, cu proba la Limba și literatura română, continuă marți, 25 martie cu proba obligatorie a profilului și se va încheia, în județul Iași, pe 26 martie cu proba la alegere a profilului și specializării. Rezultatele obținute vor fi transmise pe 8 aprilie.

Subiectele și baremele vor fi publicate în fiecare zi de examen, la ora 15.00, pe subiecte.edu.ro.

La fel ca la simularea probelor Evaluării Naționale, evaluarea lucrărilor va fi realizată digitalizat, prin intermediul platformei utilizate de Ministerul Educației și Cercetării.

Publicitate și alte recomandări video