anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Profesorul Traian Mihăescu: „Internarea obligatorie a fost o greşeală în România. Nu a rezolvat absolut cu nimic situaţia“

GALERIE
Traian Mihăescu
  • Traian Mihăescu
- +

O discuţie cu Profesorul Traian Mihăescu este, întotdeauna, cel puţin, captivantă. Cu un discurs uşor amar-ironic, uneori „răzvrătit“ vizavi de o politică de sănătate cronic şchioapă, însufleţit de pasiunea pentru meseria sa, Profesorul Traian Mihăescu se impune de fiecare dată prin valoare, prin cunoştinţele enciclopedice profesionale, şi nu numai. Interviul acesta a fost realizat cu doar o oră înainte de începerea lucrărilor ultimei zile a Conferinţei de Pneumologie INSPIR, derulată în perioada 21-25 septembrie.

 Profesorul a fost punctual la întâlnirea noastră virtuală, a fost deschis la întrebări, uneori amuzat, dar s-a şi „înflăcărat“ pe parcursul discuţiei. Vă invit să citiţi un interviu cu Prof. Univ. Dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumolog, autor a peste 100 de articole publicate în reviste prestigioase din ţară şi din străinătate, membru în 10 societăţi ştiinţifice, majoritatea internaţionale, investigator principal în 5 studii clinice internaţionale, cu o experienţă de peste 40 de ani în pneumologie şi lista poate continua.

- Ce a adus nou Conferinţa de Pneumologie INSPIR 2020?

(Râde) - Prezentarea on-line! A fost ca la şedinţele de spiritism: „Mihăescu eşti aici, mă auzi? Dacă mă auzi, noi suntem în New Jersey, în America! Mă auzi? Cât e ceasul la voi? Dar, voi, la Timişoara, v-aţi conectat?“ Ceva de genul ăsta: „Mă vezi? M-auzi?“ Dar, a fost interesant. A fost, aşa, o conferinţă pentru iniţiaţi în on-line!

- Apropo, mă auziţi? Glumesc! Revenind, nu este niciun secret că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul cazurilor de tuberculoză. Şi totuşi vorbim de un program naţional care se derulează de ani buni. Ce-i lipseşte să fie şi eficient?

- Anii şi ceea ce spunea şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii când a început şi la Iaşi proiectul pilot de combatere a tuberculozei în România, în urmă cu douăzeci şi ceva de ani: primul punct era „political commitment“, tradus în română, decizia politică de a face ceva pentru tuberculoză. Ca urmare a political commitment, urma să avem computere tomograf performante, să avem spitale regionale ultradotate, tuberculoza să fie controlată...dar avem şi noi faliţii noştri. Political commitment a lipsit şi din cauza asta a lipsit şi finanţarea adecvată. Plus că promovarea valorilor, o serie de persoane foarte bine pregătite în combaterea tuberculozei, nu au fost implicate în acest program. Lucruri cronice în România, dar, na! Noroc de „dezvoltarea“ economică, că tuberculoza întotdeauna scade odată cu creşterea economică şi reapare când apar probleme. O „boală socială“ care pune ceva probleme medicale, vorba unui mare „savant“ german, Virchow, care se opunea ideii că tuberculoza este dată de microbi, spunând că „tuberculoza este o boală socială şi nu o boală medicală“. Şi are dreptate!

- Cu ghilimelele de rigoare!

- Da, bineînţeles. Mă ştiţi...depinde de public, întotdeauna...trebuie să spunem, uneori, lucrurile şi aşa. Dar tuberculoza este o lecţie pentru Sănătate! Interesant de ştiut: este cel mai mare ucigaş de natură infecţioasă a speciei umane. Omoară mult mai mult decât holera, decât ciuma, decât altceva, pentru că de la începutul omenirii a existat tuberculoza. Omoară lent, nu omoară rapid, ca în covid sau holeră. În continuare se moare de tuberculoză şi asta este o problemă. O problemă care arată gradul de dezvoltare socială a unei ţări. La Organizaţia Mondială a Sănătăţii era un oficiu care, cândva, mai demult, mult mai demult, monitoriza mortalitatea la copii, dizenteria şi tuberculoza. În funcţie de aceste lucruri se putea vedea cât de dezvoltat era sistemul de sănătate al unei ţări.

Internarea obligatorie a fost o greşeală

- Sunt voci din lumea medicală, şi nu puţine, care avertizează că, pe fondul acestei pandemii s-a murit şi se moare, în continuare, de suferinţe cronice care, în mod normal, cu supraveghere de specialitate şi medicaţie adecvată ar putea fi ţinute sub control. Aceşti bolnavi fie nu vin la spital de frică să nu se îmbolnăvească, fie li s-a limitat accesul, multe spitale tratând doar Covid.

- Este o problemă generală, în toată lumea. Situaţia asta a şocat, şi nu puţin, lumea. Mă uitam pe statistici din ţările vestice, din Marea Britanie şi am văzut că a crescut mortalitatea, pentru că oamenii au evitat să se ducă în spital. Nu este o problemă supraestimată, este o realitate. Numai că nu a fost o coordonare adecvată, deşi se ştia că apare pandemia, astfel încât să se reacţioneze mai bine, mai organizat, în care să se înţeleagă că şi celelalte cazuri cronice necesită supraveghere. Sigur, este un şoc pentru societate, pentru că toată lumea se teme de o pandemie de genul ăsta. Dar, încetul cu încetul, societatea şi-a revenit, dar mai sunt probleme. Probleme care nu sunt rezolvate încă. Lumea se teme în continuare. Asta este realitatea. Ştiu cazuri şi în România, ştiu cazuri şi în străinătate, oameni care se tem să meargă la spital. Şi asta duce la o creştere a mortalităţii. Este o problemă de comunicare, de încredere în guvern, încredere care trebuie rezolvată.

- Specialiştii spun că persoanele cele mai afectate de noul coronavirus sunt cele cu afecţiuni cronice severe. Cum s-ar putea explica, în acest context, faptul că deşi se ştie că bolnavii de tuberculoză au un organism imunosupresat, totuşi, numărul celor care au TBC şi au murit de Covid, este foarte mic?

- Lucrurile acestea sunt într-un context. Dacă ne referim la numărul total de infecţii, este una, dacă ne referim la mortalitate, este altceva. Tratamentul cronic la bolnavii de tuberculoză oferă o imunitate mediată celulară care i-a ajutat să străbată mai bine furtuna citochimică şi infecţiile. Sunt trei studii care se derulează. Este şi un studiu făcut de un medic român din Olanda - mă rog, Regatul Ţărilor de Jos, cum se cheamă acum -, care argumentează că vaccinarea cu BCG ar fi un factor de protecţie pentru imunitatea mediată celulară, care este implicată în protecţia faţă de virusuri. Dar partea proastă este alta. Organizaţia Stop TB, din România, a arătat că epidemia asta cu noul coronavirus va duce la creşterea numărului de cazuri de tuberculoză şi a deceselor. Prin tuberculoză, nu prin infecţia cu acest virus. Deci lucrurile sunt relativ complexe şi nu înseamnă că un bolnav de tuberculoză nu se poate infecta cu virus, nu înseamnă că este mai rezistent, dar s-ar putea să aibă o anumită apărare. Dar nu asta contează. Contează că se moare în continuare de tuberculoză, iar creşterea mortalităţii prin tuberculoză, boală perfect vindecabilă, va continua în următoarele luni. În întreaga lume, nu numai la noi.

- Ştiţi că acum există obligativitatea internării pe perioada a 48 de ore, din momentul în care ai fost depistat pozitiv. În acest context, nu sunt încălcate drepturile omului în ce priveşte dreptul său de a apela sau nu la servicii medicale? Mai ales, că el poate ieşi, la cerere, după 48 de ore, este tot pozitiv şi, poate, infecţios.

- Este, cum spun englezii, debatable, este de dezbătut treaba asta. Nu orice persoană care are testul pozitiv la PCR este contagioasă. A se înţelege, una este testul iniţial, alta este testul de urmărire. Ceea ce detectează aceste teste nu este bolnavul infecţios, ci nişte fragmente de virus. Sunt lucruri complexe şi, sigur că la momentul debutului acel bolnav ar trebui urmărit. Sigur că dacă nu se pot izola corect la domiciliu, ar trebui izolaţi în spital. Internarea obligatorie a fost o greşeală în România, ca dovadă că avem cel mai mare număr de internări obligatorii. Nu a rezolvat absolut cu nimic situaţia epidemiologică. Trebuia făcut altceva. Se ştie că după 10 zile de la debutul simptomelor şi 3 zile când nu mai sunt simptome, în ciuda testelor pozitive, bolnavul nu mai este contagios. Lucrurile sunt un pic mai complexe, decât apar în mass-media. Infecţiozitatea este una, boala este alta. Sunt între 10% şi 20% bolnavi de Covid care după o lună de zile, după două luni de zile, deşi continuă să aibă simptome, nu sunt contagioşi. Majoritatea sunt contagioşi cu 2 zile înainte de a apărea simptomele şi încă 5 zile după aceea. Sunt ceea ce se cheamă - le spun eu - „răspândaci“. 10% dintre cei contagioşi ajung să dea 80% din îmbolnăviri. Pentru că vorbesc activ, tare, în public, nu-şi acoperă faţa, nu respectă măsurile de igienă. Revenind, până la urmă, internarea obligatorie este o problemă foarte discutabilă. Foarte discutabilă. Când faci o internare obligatorie pe baza unor teste, guvernanţii trebuie să-şi asume că acele teste sunt de calitate şi, câteodată, nu avem acest control de calitate dovedit.

Se face o confuzie între contagiozitatea cazului şi boală

- Cât de sigure sunt aceste teste?

- Este vorba de sensibilitate şi specificitate. S-ar putea ca din o sută de bolnavi, numai 70-80% să fie detectaţi la debut. Dar, cu certitudine, cei care au testul pozitiv sunt aproape sigur că au avut virusul. Dar asta nu înseamnă că sunt contagioşi. Pentru că contagiozitatea este una şi boala este alta. Lucrurile sunt complexe, încă o dată spun.

- Bine, şi atunci cum rămâne cu fals pozitiv şi fals negativ?

- Fals negativ sunt în jur de 20- 30%, dacă nu ne gândim la context. Dar dacă ne gândim la noţiunea de contacţi, de infecţie, dacă este cu aspect radiologic tipic, dacă are simptome, degeaba testul este negativ, trebuie să-l bănuim ca fiind bolnav. Iar fals pozitiv este o raritate, dar poate să existe. Sunt nişte condiţii, câte cicluri de recopiere au fost necesare. Sunt lucruri foarte clare. Dar nu problema fals pozitivilor este importantă. Problema este să căutăm bolnavii nu unde au fost, ci unde vor fi. Să ne ducem în comunităţi, să căutăm activ, depistare activă este necesar să facem. Ce se face acum? Se depistează retroactiv, unde au fost cazurile. Şi între timp? Păi, dar cazurile astea dacă le-am depistat când sunt asimptomatice 2-3 zile, practic noi i-am depistat când nu mai sunt contagioşi. Se proiectează curba contagiozităţii cazului. Începe cu 2 zile, maximum, înainte de simptome, se termină la 7 zile, la 90% după simptome. Degeaba mai spune că îţi iese la 20 de zile testul pozitiv, nu mai este contagios. Din punctul de vedere al contagiozităţii nu mai contează. Dar asta nu înseamnă că nu mai sunt bolnavi. Se face o confuzie între contagiozitatea cazului şi boală. La fel şi la tuberculoză, ca să revenim şi la această boală. La tuberculoză nu trebuie să ţii bolnavul şase luni în spital, ca să-l declari vindecat. Îl ţii până când nu mai este contagios, câteva săptămâni. Şi experienţa asta de la tuberculoză n-a fost folosită, din păcate, şi în România. Nu pot să înţeleg. Unde este comisia aia naţională de experţi, de ce nu se face o dezbatere publică cu ceilalţi membri ai comunităţii medicale, să schimbăm informaţiile? Ceva, ceva s-a scăpat de sub control şi este o problemă de discutat aici.

Ce plexiglas? E o prostie!

- Domnule profesor, au început şcolile. Copiii stau în clase cu măşti şi sunt separaţi de panouri de plexiglas. Dar, pană la urmă ei respiră cu toţii acelaşi aer. Ore de-a rândul.

- Am un comentariu aici. Măştile la copii: se face atâta caz că nu pot fi învăţaţi să le ţină. Staţi puţin, dar un copil este învăţat să folosească toaleta la 2-3 ani, şi asta nu o spun eu, a spus-o un american. La această vârstă copiii învaţă să folosească corect toaleta, să închidă capacul, să se spele pe mâini. Copiii pot fi învăţaţi să poarte şi mască, că nu se întâmplă nimic. Pe de altă parte, să pui panouri de plexicglas în jurul fiecărui copil, înseamnă că cei care au luat această decizie nu înţeleg ce înseamnă ventilaţia unei încăperi. Ventilaţia claselor este foarte importantă. Să se ducă să vadă ce măsuri au luat francezii, după deschiderea şcolilor. Au stabilit un program foarte strict de ventilaţie: înaintea orelor, în recreaţii, după ore. Deschideţi ferestrele! Lăsaţi să treacă aerul! E mai importantă ventilaţia fiecărei încăperi din şcoli, decât orice altceva. Ce plexiglas? E o prostie! Câteodată devine caraghioasă această mişcare cu plexiglas, cu ultravioletele care se pun câte 3 ore peste copii şi aşa mai departe. Sunt ingineri care se pricep în ceea ce înseamnă ventilaţia încăperilor. Este extrem de important acest lucru. Pe de altă parte, trebuie învăţaţi copiii că nu mai avem voie să mai ţipăm. Aşa cum v-am mai spus şi data trecută când am vorbit, să nu ne mai scuipăm în faţă, să vorbim în şoaptă în public, în mijloacele de transport în comun. Şi să înţeleagă toată lumea că şi dacă ai mască nu trebuie să îţi permiţi să ţipi la telefon, pentru că aşa se transmite virusul ăsta, pe cale aeriană. Este ceea ce se cheamă igiena respiraţiei. Copiii pot fi foarte uşor învăţaţi, dacă li se arată, li se explică. V-am mai spus, dacă pot fi învăţaţi la 2-3 ani să folosească toaleta, pot fi învăţaţi şi să ia câteva măsuri elementare de precauţie. Trebuie să-i înveţe să se spele pe mâni, să aibă posibilitatea să se spele pe mâini, să fie toate toaletele cu capac, pentru că atunci când tragi apa şi nu ai capacul jos, poate avea loc o transmitere aeriană, să fie educaţi părinţii să-şi înveţe copiii cum să se comporte.

- Apropo de măşti, în lume sunt proteste împotriva purtării măştii de protecţie. Şi la noi sunt voci, inclusiv din lumea medicală, care susţin că purtarea măştii este o prostie. Ce să mai înţeleagă oamenii?

- Păi, cum spunea un cunoscut epidemiolog, am avut o problemă şi cu centurile auto de siguranţă. Măştile protejează şi trebuie acceptate. Este o schimbare culturală, care trebuie acceptată, n-avem ce face. Lumea se schimbă, trebuie să învăţăm să comunicăm altfel, să păstrăm o anumită distanţă fizică, să fim politicoşi, să nu ne înghesuim unul într-altul în magazine, la trecerea de pietoni, în mijloacele de transport în comun etc. Nu am să uit experienţa avută în Olanda – şi nu numai în Olanda – unde, în anumite mijloace de transport în comun, pur şi simplu, nu ai voie să vorbeşti. Se cheamă „locuri silenţioase“. Revenind, purtatul măştilor nu reprezintă o problemă. Însă, degeaba purtăm mască, dacă în continuare lipsesc nişte lucruri de politeţe minimă în conversaţie.

- Aţi ocolit cu eleganţă răspunsul la întrebarea mea, vizavi de recomandarea unor medici de a nu purta mască.

(Râde) - Asta înseamnă că lumea s-a schimbat. Ce înseamnă asta? Pentru, cel puţin, următorii doi ani de zile nu ne vom mai putea permite să socializăm ca şi până acum, dacă vrem să facem ceva. Dacă nu...uitaţi-vă ce se întâmplă în România, numărul tot mai mare de cazuri cu care ne confruntăm. În Suedia, vreau să spun că măsurile sunt relaxate, dar cetăţenii lor se comportă foarte civilizat, ştiu să se protejeze. Avem obligaţia de a purta mască, pentru a-i proteja pe ceilalţi, nu pe noi. Lucru greu de înţeles! Şi nu numai purtatul măştilor, dar şi aerisirea încăperilor, scăderea poluării atmosferice şi combaterea fumatului. Lumea s-a schimbat, dacă acum nu se înţelege, se va înţelege încetul cu încetul. Pentru că avem acest agent patogen, şi nu este singurul, lângă el vor apărea şi alţii, tuberculoza va rămâne în continuare, şi toate acestea impun nişte măsuri de protecţie a respiraţiei.

Să ne aşteptăm de pe acum să nu renunţăm la măşti în următorii doi ani

- Când credeţi că va apărea un vaccin eligibil împotriva Covid-19? Din ce ştiu eu de la lumea medicală, în mod normal lansarea pe piaţă a unui medicament, a unui vaccin, în cazul de faţă, durează ani. Încercarea de a-l impune rapid pe piaţă, în câteva luni, nu arde nişte etape?

- Da, este de înţeles, dar este o încercare foarte profesionistă. Dar, problema nu este acolo, problema este distribuirea vaccinului şi acceptarea de către o parte a populaţiei a vaccinării, a faptului că unele dintre aceste vaccinuri necesită să se facă cu două rapeluri, deci două vaccinări. Dacă nu se revine cu încă una, după 2-3 săptămâni, prima vaccinare nu mai este valabilă. De faptul că unele dintre aceste vaccinuri trebuie să fie ţinute la temperaturi de -80 de grade Celsius, şi nu avem această posibilitate. De faptul că nu vor fi disponibile foarte rapid, chiar dacă apar în noiembriedecembrie, vor fi pentru România câteva zeci de mii, o sută de mii, dar nu mai multe. Şi, nu uitaţi, că există un curent antivaccinare, iar cum cel puţin o treime din populaţie nu este pregătită nici până acum să se vaccineze antigripal, cu siguranţă că nu se va vaccina nici pentru Covid.

- Fiind vorba de o boala infecţioasă, cât credeţi că este vorba de prevenţie şi cât despre noroc în a nu contracta boala?

- Cred că la fel ca şi la tuberculoză. Prevenţia este extrem de importantă, este complexă. Ţine foarte mult de modul în care vor interacţiona oamenii. Şi când vorbesc de prevenţie, nu mă refer doar la spitale, ci la toate instituţiile, la toate mediile în care oamenii interacţionează. Este absolut necesar să se ia nişte măsuri de prevenţie privind transmiterea infecţiilor pe cale aeriană. Nu este vorba de noroc, este posibil să fie suma unui bagaj genetic important, pentru că se ştie că unele persoane au o rezistenţă mai mare decât altele. Dar ceea ce se ştie aproape cu certitudine la ora actuală, este că repetarea continuă a expunerii la virus, poate să genereze o boală mai gravă.

- La ce ar trebui să ne aşteptăm în perioada următoare?

- Din punctul meu de vedere, din datele existente la ora actuală, nu se întrevede o scădere a transmiterii acestui virus. Pe undeva, purtarea măştilor şi respectarea măsurilor de protecţie, dar şi faptul că media de vârstă a persoanelor care fac boala a scăzut, au făcut ca încărcătura virală care a fost transmisă să fie mai mică şi atunci morbiditatea, patogenia, expresia clinică a fost mai uşoară. Sigur că va rămâne, în continuare, o parte din populaţie care va fi extrem de afectată, mai ales persoanele în vârstă, cu comorbidităţi, mai ales cei care stau în aziluri de bătrâni. Ca şi cei din închisori, cei care stau în medii comune unde apropierea fizică este mult mai mare, decât în condiţii normale. Şi asta va fi o problemă. Deci, atenţie, trebuie să avem o anumită constanţă în ce priveşte măsurile de prevenire, iar când evaluăm că acest virus va fi în societate în următorii doi ani, să ne aşteptăm de pe acum să nu renunţăm la măşti, la distanţarea fizică, să nu renunţăm la anumite constrângeri cu care nu eram obişnuiţi, chiar şi dacă va apărea vaccinul. Doi ani, cel puţin, lucrurile vor trebui gândite altfel.

- Când credeţi că o să ne primim viaţa înapoi?

- De ce trebuie să ne-o primim înapoi? Trebuie doar să construim o altă societate. Sunt şi lucruri foarte bune; trebuie să învăţăm să fim mai politicoşi, să învăţăm să fim mai puţin expansivi în public, să fim mai discreţi, să învăţăm să folosim mediile digitale. Nu se va reveni la viaţa dinainte de pandemie, dacă nu vom învăţa lecţia. Pentru că apar alţi şi alţi microbi. Într-o societate umană este nevoie să ne redefinim comunicarea şi lucrurile acestea se vor învăţa, încetul cu încetul.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alegeri americane (I)

Alexandru LĂZESCU

Alegeri americane (I)

Actualele alegeri din Statele Unite nu sunt în principal o competiţie între doi candidaţi, ci între două viziuni radical diferite privind tipul de societate din America

Filmuletul zilei

opinii

Câte ceva despre enigmele alegerilor prezidenţiale din SUA

Nichita DANILOV

Câte ceva despre enigmele alegerilor prezidenţiale din SUA

Mergeam cu autobuzul 42 CUG – Copou, pe traseul ce cuprinde Bazarul, dealul Cetăţuia, cartierul Frumoasa, Manta Roşie, Pasarela Bucium, Bulevardul Socola, Bulevardul Tudor Vladimirescu, Elena Doamnă, Tg. Cucu, Bulevardul Independenţei, Casa Studenţilor, Universitatea, Supermagazinul Copou, Rondul de la Agronomie şi înapoi. Făcusem de câteva ori traseul, stând pe scaun şi privind pe geam.

Scrisoarea tovarăşului Călugăr

Michael ASTNER

Scrisoarea tovarăşului Călugăr

Prin ianuarie 1974, tata a primit o scrisoare oficială de mulţumire de la maiorul în rezervă Ioan Călugăr, comandantul Centrului de Pregătire Militară a Tineretului pentru Apărarea Patriei de pe lîngă Întreprinderea de Confecţii „Steaua Roşie“ Sibiu. Iat-o:

Cu cât mai rău, cu atât mai bine. WATWCT

Dana ȚABREA

Cu cât mai rău, cu atât mai bine. WATWCT

Nu îmi mai permit în actualul context pandemic să vă îndemn să fiţi buni. Pentru că mă uit în jur şi observ că oamenii buni au cam dispărut. Sau – dacă au dispărut – nu au fost niciodată acolo. Însă nu voi înceta să vă călăuzesc privirea spre frumos, iar astfel poate măcar cineva se va descoperi vreodată pe sine, într-o relaţie reală cu celălalt.

pulspulspuls

Cine şi ce primeşte la partidoiul ieşean

Cine şi ce primeşte la partidoiul ieşean

Ok, ştim că azi e sâmbătă şi, aşa cum v-am obişnuit, încercăm pe cât putem să nu vă plictisim şi în uichend cu subiecte din politichia cea sulfuroasă de Bahlui, dar iacătă că azi nu prea avem ce face şi, cum bătălia pentru liste la partidoiul ieşean mai are un pic şi iese în stradă, la bulivar, am zic că musai să vă spunem şi domniilor voastre două vorbe.

Caricatura zilei

Bun simt auto

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.