Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Luna august, cea mai însorită şi, uneori, cea mai caldă lună de vară, va fi caracterizată de temperaturi medii uşor mai scăzute faţă de cele ale lunii iulie, în cea mai mare parte a ţării, exceptând zona înaltă a Carpaţilor, unde august va fi cea mai călduroasă lună a anului, conform caracterizării climatice specifice, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Din datele înregistrate în perioada 1961 - 2018 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că temperatura medie multianuală a lunii august depăşeşte 22 de grade Celsius în Câmpia Română, dar şi în estul Dobrogei, cu precădere pe litoral şi în Delta Dunării.
"Valori între 20 - 22 grade Celsius se înregistrează în Câmpia de Vest, Câmpia Jijiei, sudul Moldovei şi zonele deluroase din Muntenia. Valori între 18 şi 20 de grade Celsius sunt caracteristice pentru centrul şi nord-estul Moldovei, Câmpia Crişanei, Culoarul Mureşului, nord-vestul Transilvaniei. În Maramureş, în centrul şi estul Transilvaniei, în Bucovina şi în Subcarpaţii Moldovei, Olteniei şi Munteniei aceste valori sunt cuprinse între 16 şi 18 grade Celsius. Pentru zonele muntoase, temperatura medie multianuală se înscrie între 5 şi 15 grade, iar în zona montană joasă, dar şi în depresiunile intramontane, aceste valori ajung între 12 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură au valori între 8 şi 12 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2.500 metri altitudine) se înregistrează temperaturi sub 8 grade Celsius", arată analiza ANM.
Frecvenţa mai mare, în această lună, a temperaturilor maxime de peste 40 de grade Celsius este dată de prezenţa aerului tropical. Astfel, la 62 de staţii meteorologice, temperatura maximă absolută a lunii este cuprinsă în intervalul 40 - 43,5 grade Celsius.
Potrivit specialiştilor ANM, luna august 2012 a fost una extrem de caldă, la 82 de staţii meteorologice depăşindu-se maxima absolută a lunii. "11 dintre aceste recorduri, înregistrate în 2012, au fost depăşite în 4 - 6 august 2017, când, la un număr de 25 de staţii meteorologice s-a înregistrat cea mai ridicată temperatura din toată perioada de funcţionare a respectivelor staţii. De altfel atât anul 2012, cât şi anii 2010 şi 2017 se află pe locul 3 în topul anilor cu cele mai călduroase luni august din România (din perioada 1961 -2018), top făcut luând în considerare temperatura medie lunară, medie pe ţară", explică specialiştii ANM în documentul citat.
Temperatura maximă absolută a lunii august este de 44,5 grade Celsius şi s-a înregistrat la Ion Sion, în judeţul Brăila, în data de 10 august 1951. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan (Amara şi I.C. Frimu) maximele au fost destul de apropiate de cea absolută pe ţară, înregistrându-se 44 grade Celsius.
Potrivit ANM, temperatura maximă absolută la Bucureşti s-a produs în data de 7 august 2012 şi este de 41,5 grade Celsius, fiind înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În aceeaşi zi, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, temperatura maximă a fost de 40,1 grade Celsius.
De asemenea, luna august este cea mai caldă lună şi în zonele montane, la multe dintre staţiile meteorologice situate, în general, la peste 1.500 de metri, înregistrându-se temperatura maximă absolută anuală. Astfel, au fost semnalate 25,9 grade la Vlădeasa 1.800 (6 august 2017); 24,7 grade la Iezer (5 august 2017); 23,1 grade Celsius la Vf. Tarcu (24 august 2007),etc.
În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a acestei luni, aceasta a fost de minus 7 grade Celsius la Vf. Omu şi s-a înregistrat în zilele de 27 august 1936 şi 20 august 1949. Temperaturi negative s-au mai înregistrat la staţii meteorolgice de munte, dar şi la Miercurea Ciuc, minima absolută fiind aici de minus 1,9 grade Celsius în data de 27 august 1980.
Temperatura minimă absolută la Bucureşti este de 5,2 grade Celsius, înregistrată în 30 august 1981, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. Tot în acelaşi an, dar pe 29 august, s-a înregistrat şi minima absolută la Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi, respectiv 6,6 şi 5,5 grade Celsius.
"Temperaturi minime absolute foarte scăzute s-au înregistrat în anii: 1981, 1980, 1993 etc. În anul 1981 s-au înregistrat cele mai multe temperaturi minime absolute la staţiile meteorologice din România şi anume la 66 de staţii, mai ales în zilele de 29, 30 şi 31 august, majoritatea acestora fiind sub 7 grade Celsius. Şi în anul 1980 s-au înregistrat temperaturi minime absolute la 34 de staţii meteorologice, în zilele de 25, 26 şi 27 august, toate valorile fiind sub 7,5 grade Celsius", arată statistica ANM.
Specialiştii meteo susţin că luna august, cea mai însorită şi, uneori, cea mai caldă lună de vară, îşi datorează aceste caracteristici climatice modificărilor importante ce apar în distribuţia centrilor barici de pe continentul european.
Astfel, dorsala Anticiclonului Azoric înaintează până deasupra Europei de Est, menţinând o stabilitate mai mare a maselor de aer în zona ţării noastre, la care contribuie şi desele invazii ale aerului tropical, fie dinspre nordul Africii, fie dinspre sud-vestul Asiei.
Din punct de vedere al precipitaţiilor, în luna august, din datele înregistrate în perioada 1961-2018, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961-2018) din luna august se înscriu între 30 şi 50 l/mp în Câmpia Româna, Dobrogea şi extremitatea vestică a ţării, iar între 50 şi 75 l/mp în celelalte zone de deal şi podiş.
În zonele montane joase, valorile lunare de precipitaţii se încadrează în intervalul 75 - 100 litri/mp. Cantităţi de peste 100 l/mp se înregistrează în zona înaltă a arcului Carpatic.
Potrivit documentului ANM, cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 449,7 litri/mp, la Stâna de Vale, în anul 2002.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută lunară la Bucureşti este de 182,9 litri/mp, înregistrată în anul 1949, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. Tot în acelaşi an s-a înregistrat şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, 136,6 litri/mp.
Cele mai multe cantităţi maxime absolute ale lunii august s-au înregistrat în anul 2005, la 42 de staţii meteorologice. Alte exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972, 1979, 2006 etc.
"Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 219,2 litri/mp şi a fost acumulată la Sulina, în data de 30 august 1924. Precipitaţii de peste 200 litri/mp în 24 de ore, în luna august, au fost înregistrate şi la Constanţa, în 28 august 2004", spus reprezentaţii ANM.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 85,1 litri/mp şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 25 august 1977. Tot în 25 august 1977 s-a înregistrat şi maxima absolută la Bucureşti-Afumaţi, 72,6 litri/mp.
Potrivit meteorologilor, cele mai multe maxime absolute ale lunii august s-au înregistrat în anul 2005 şi în cazul cantităţii totale lunare de precipitaţii, şi cazul cantităţii maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore. AGERPRES
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |