anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

Programul EURES, fata morgana a pieţei muncii

GALERIE
internet-citit1
  • internet-citit1
- +

Anul trecut numai şapte persoane din Iaşi s-au angajat în străinătate prin intermediul acestui program. De altfel, nici în celelalte judeţe ale Moldovei situaţia nu este una mai favorabilă, cifrele fiind deosebit de mici.

Ieşenii sunt codaşi în clasamentul angajărilor prin programul EURES. Anul trecut, doar şapte locuitori ai judeţului Iaşi şi-au găsit un loc de muncă în Uniunea Europeană prin acest program. Cinci dintre aceştia au luat calea Danemarcei, iar ceilalţi doi ieşeni au ajuns în Germania. La nivelul întregii ţări, în tot anul 2013, 722 de persoane au obţinut un loc de muncă în străinătate graţie programului EURES.

 
Clasamentul pe judeţe
 
 
Judeţele Bacău şi Vaslui au fost “performerele” anului trecut la acest capitol, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) figurând 15 băcăuani, respectiv 14 vasluieni care au fost angajaţi în ţările din spaţiul comunitar, în urma aplicării la acest program. Imediat în spatele celor două se clasează judeţul Iaşi, cu şapte persoane, urmat de Neamţ, Suceava şi Galaţi, fiecare cu câte patru locuitori care au reuşit să se angajeze prin EURES. Anul trecut, de departe, “lanterna roşie” a fost judeţul Vrancea, în dreptul căruia nu a fost consemnat nici măcar o singură persoană care să se fi angajat prin EURES. Potrivit datelor ANOFM, în intervalul 2007-2014, 254 de ieşeni s-au angajat în ţări ale Uniunii Europene prin intermediul acestui program. În total, la sediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Iaşi, s-au prezentat 1.973 de locuitori pentru a-şi exprima dorinţa de pleca în străinătate, dar doar 591 dintre aceştia au ajuns până în faza interviului. Astfel, doar 12% dintre ieşenii care au trecut pragul AJOFM au reuşit într-un final să obţină un loc de muncă prin EURES. Cel mai mare scor înregistat de judeţul Iaşi s-a consemnat în anul 2007, când 107 ieşeni au plecat la muncă în ţările din spaţiul comunitar. Aproximativ 42% din numărul total al ieşenilor care au plecat la muncă prin acest program în intervalul 2007-2014 s-a consemnat în acel an. Majoritatea celor care au ales la acea dată să lucreze departe de casă, au optat pentru locurile de muncă din agricultură, la cules căpşuni. Mai mult de jumătate dintre ieşeni au plecat în anul 2007 prin EURES au ales Germania, mai exact 65 de persoane, iar la 42 de ieşeni le-a surâs oportunitatea de a lucra în Spania.
 
 
Cifre derizorii
 
 
Începând cu anul imediat următor, acest indicator a scăzut, cifrele fiind derizorii. Şi la nivel naţional, în anul 2008, numărul total al românilor plecaţi pe alte meleaguri în căutarea câştigului s-a diminuat. Conform datelor ANOFM, 226 români şi-au găsit norocul în plan profesional prin EURES. Circa 2% dintre aceştia sunt ieşeni. Cei cinci ieşeni angajaţi în 2008 au prins contracte de muncă în agricultură în Danemarca. În tot anul 2009, doar doi ieşeni s-au încumetat să ia calea Occidentului pentru a munci prin programul susţinut de AJOFM Iaşi. La nivel naţional, ANOFM încheia anul cu 951 de contracte de muncă obţinute prin EURES. Cei doi “cutezători” din judeţ (0,21% din totalul naţional) au semnat contracte de muncă cu angajatori din Marea Britanie, tot în domeniul agriculturii. În anul 2010, numărul ieşenilor plecaţi cu programul respectiv a crescut de 12 ori. Din total de 48 de persoane, mai bine de jumătate, 29 la număr, s-au angajat în Spania. Opt ieşeni au obţinut contracte de muncă în Italia, doi în Marea Britanie, respectiv o singură persoană în Cipru. În anul imediat următor, numărul celor plecaţi a scăzut la jumătate. Astfel, 19 ieşeni figurează că au lucrat în Danemarca, iar şase în peninsula iberică, în Spania. Trendul de înjumătăţire a numărului de contracte s-a perpetuat şi în datele pe anul 2012. Agricultura şi domeniul hotelier au fost principalele domenii unde ieşenii au găsit de lucru în spaţiul UE prin EURES. Cinci ieşeni au găsit de lucru în Danemarca, patru în Germania, iar trei persoane în Spania. Potrivit datelor înregistrate de AJOFM Iaşi de la începutul acestui an, numai în luna ianuarie 2014, 42 de ieşence au obţinut contracte de muncă pe perioadă sezonieră în Spania, la cules căpşune.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Pohtiţi la fotbal!

Nicolae GRECU

Pohtiţi la fotbal!

N-a fost nevoie de îndemnuri bombastice precum cele din titluri; românii reîncep să vină la fotbal pentru că au pentru cine.

opinii

Mitocanul de la volan (I)

Eugen MUNTEANU

Mitocanul de la volan (I)

Suntem asaltați zilnic cu știri și imagini despre accidente de circulație atroce. Statisticile spun că România este țara europeană cu cei mai mulți morți în accidente de circulație. Dincolo de precaritatea șoselelor, cred că o cauză a acestei situații îngrijorătoare este și existența în libertate a fiarei sălbatice pe care am ales să o numesc mitocanul de la volan.

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Dobânda, de la păcat (medieval), la virtute (modernă)

Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi. 

O limbă din prefabricate

Alexandru CĂLINESCU

O limbă din prefabricate

Un fenomen frapant care se petrece astăzi este ceea ce aş numi proliferarea prefabricatelor. Nu e ceva nou, dar devine tot mai accentuat şi, pentru cine ţine la expresivitatea limbii, tot mai supărător. Spun „prefabricate” pentru că e vorba de cuvinte şi formule luate de-a gata şi puse uneori în cele mai neaşteptate contexte. Au făcut de pe acum o glorioasă carieră la televiziune, politicienii şi jurnaliştii le rostesc cu o voluptate solemnă, convinşi că impresionează publicul printr-un limbaj elevat.

pulspulspuls

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

O cabală preoţească ţesută pe îndelete de multă vreme

Ehehei, iubiţi dreptcredincioşi, iată că încurcate mai sunt căile Domnului de când treburile lumeşti şi dorinţele de parvenire şi câştig şi-au băgat coada tot mai adânc în sânul şi buzunarele largi de popă ale unor înalţi prelaţi din mitropolia noastră de la Iaşi, atât de greu încercată în ultima vreme. Iacătă aşadar, dragilor, ce au mai putut zămisli minţile întunecate de aceste lucrături diavoleşti: citiţi şi vă cruciţi, nu alta! 

Caricatura zilei

Ambulanța

Editia PDF

Bancul zilei

Un sofer de TIR opreste la un popas, comanda un sandwich, o cafea si o placinta. Intra trei motociclisti rai, unul îi man&ac (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.