anunturi
grandchef
Bolta rece
anunturi
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional
anunturi

Progrese duhovniceşti: de la bâta contondentă la bârfa ca precursor al argumentului urban

GALERIE
ghenadie nicu
  • ghenadie nicu
- +

Scandalul recent de la Dereneu, Că­lăraşi, cu calomnierea preotului care şi-a trecut parohia în subordinea Mitropoliei Basarabiei, mi-a adus aminte de o tărăşenie trasă parcă la indigo (copircă, pentru postacii lui Dodo), din vremea când, inspirată probabil de reîmpărţirea administrativ-teritorială în judeţe, chit că vădit în raspărul aversiunii pe care o încercau comuniştii habotniciţi faţă de acest termen, bur­ghe­zo-moşieresc, of course, Mitropolia Mol­dovei şi-a înjghebat şi ea nişte episcopii, între care şi cea de Ungheni şi Nisporeni.

Episcopie, deci reşedinţă, acareturi, cu toată piramida duhovnicească, după tipic, până la drepcredincioşii care abia răsuflau, pe atunci, sub mormanele de facturi, iar pe Dumnezeu îl pomeneau vârtos de fiecare dată când le zăpseau insinuate pe sub uşă ori oploşite în cutiile poştale. Tabăra septuagenarelor însă, care ştiu mai bine decât popa rânduielile şi clădesc spre zavistea ONG-urilor zid baban de experţi la intrarea în pronaos, şi-a făcut cruce largă prin târg cu nădejdea că barurile vor începe cât de curând a-şi plânge în pumni, iar străzile lăturalnice se vor acoperi măcar de prundiş, dacă nu şi de lumina câte unui felinar citadin, în ore când bezna îţi taie răsuflarea. Pe scurt, în imaginarul colectiv, galvanizat şi de spectrul inaniţiei care ni se arăta lunar în chip de restanţe salariale, încă neîntrupata episcopie se asocia maşinal cu un început de paradis social-gastronomic, cu oameni sătui şi cuviincioşi. Dar cum bucuria, în tranziţie, cade frecvent în scârbă, nici viţelul ăsta nu s-a putut naşte fără hematoame, coaste rupte şi, pe ici, pe colo, câte o comoţie ecumenică, cu candela din dotare. Plus, ca să nu uit, niscai procese-verbale, întocmite direct în altar, pe urme fierbinţi, cum spune poliţia. Nu e limbaj sibilinic: e chiar realitatea ce-i făcu în vremea aceea pe mai mulţi gură-cască de la Ungheni să presupună că asistă la turnarea unei pelicule despre luptele religioase din Moyen Âge, mai ales că sub  fiecare copac stătea câte-un băiet cu ochi albaştri în exerciţiul misiunii şi filma cât îl ţineau curelele.

Ce s-a întâmplat, de fapt? Parohul Bisericii Sf. Alexandr Nevski din localitate (mă rog, măcar pentru frumuseţea oximo­ronului dat de onomastica muscalilor în­ţepeniţi pe malul Prutului merita să ne resemnăm cu numele fostului cneaz al Novgorodului), refuzând să cedeze bijuteria rusului italo-elveţian Alexandr Bernardazzi, de la Nisporeni - de unde urma să coboare proaspătul episcop - sosi în graba mercedes-urilor un comando în sutane, ca să-l eva­cueze pe recalcitrant, cu matuşcă cu tot. Popa, normal, nu, în ruptul capului, pentru că cine-i prostul să-ţi lase de bună voie aşa un vad, ultracentral, deci pe un teren ce poate rivaliza ca valoare cu bugetul întregii aşezări? Şi uite aşa văzui, parcă lovit de Pronia cerului, preoţi cărând pumni în potcapurile preopinente, încasând în posteriorul sutanelor şi slobozind pe gură, cu dezlegare de la preasfinţit, probabil, slove care i-ar fi lăsat şi pe cizmari fără grai. O bătaie ca în vremurile aurorale, când credinţa camufla matematic pofta de înavuţire, iar crucea înnobila orice mârlănie, indiferent de anvergura ei. Cine ştie, m-am gândit atunci văzând cum sfinţiile lor înaintează în formaţie spre altar, unde se baricadase parohul cu ai lui, tremurând delaolaltă în tact cu flacările lu­mânărilor, poate că mitropolia va edita odată un manual de rapt neinvaziv al locaşurilor, ca să nu bage enoriaşii de seamă şi să nu li se mai aplece la vederea odăjdiilor sfâşiate, prin care se iţeşte goliciunea trupurilor, cu păcatele lor patente.

Aşa că să nu cârtim: ceea ce s-a întâmplat nu demult la Dereneu, cu obolul aceleiaşi mult încercate episcopii, este un netăgăduit progres: de la bâta contondentă la bârfa, da, groasă şi lipsită de inhibiţii, dar ca precursor totuşi al argumentului urban către care, grăiesc babele, sfinţiile lor tind zilnic, cu post uscat şi ascultare.

Ghenadie Nicu este corespondentul „Ziarului de Iaşi“ în Republica Moldova

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Testamentul PNL, un nou certificat de naştere pentru PSD

Cosmin PAȘCA

Testamentul PNL, un nou certificat de naştere pentru PSD

Vetuşti, incompetenţi, poate uşor retardaţi, dar în orice caz, mai puţin mizerabili decât liberalii. Or, tocmai această reinventare a PSD ca partid frecventabil, aparent onest, e cel mai toxic testament pe îl lasă PNL după epoca Ciucă-Iohannis.

opinii

Fuga, lupta şi a treia variantă

Briscan ZARA

Fuga, lupta şi a treia variantă

Nimeni nu se gândeşte ce se întâmplă exact în momentul acela, momentul groazei, momentul instinctului maxim de fugă sau luptă, în care niciunul dintre combatanţi nu mai este raţional, când eşti în stare să muşti cu dinţii din carnea celuilalt pentru a nu muri. Atunci nu ştii ce faci, nu mai eşti tu însuţi, ci un criminal în devenire, singurul tău gând fiind să supravieţuieşti, nu te interesează nimic altceva. Nimic.

Cu Pareto, la serviciu şi în pat

Cristina DANILOV

Cu Pareto, la serviciu şi în pat

Una dintre marile probleme ale secolului este, firește, stresul. Și cine nu a fost niciodată stresat de solicitări excesive, aflându-se în imposibilitatea de a îndeplini toate sarcinile pe care și le-a propus într-o zi? La finalul unei zile adeseori ne gândim câte lucruri în orele ce tocmai au trecut au fost de prisos? Cât timp petrecem făcând activități sau lucrări care nu sunt cu adevărat importante? Și, mai ales, câtă energie am folosit pentru a rezolva probleme care nu sunt ale noastre? Și acest lucru se întâmplă pentru că este o mare diferență între ceea ce ar trebui să faci și ceea ce tu, realmente, poți face.

Unificatori şi dezbinatori (II)

Mihai DORIN

Unificatori şi dezbinatori (II)

Când noul război era la porţile cetăţii, România era mai izolată şi mai slabă chiar decât în pragul celuilalt război. Politicienii de strânsură le-au spus românilor că duşmanul e înafară. Şi aşa credem şi azi, din naivitate şi prostie. Din păcate, duşmanii cei mai aprigi ai unităţii României sunt chiar înlăuntrul ei.

pulspulspuls

Iar a ajuns ciuca miştourilor naţionale un ales al ieşenilor

Iar a ajuns ciuca miştourilor naţionale un ales al ieşenilor

Băbăeţ, haidaţ’ bă, dar nici chiar aşa, băă... Iacătă mai jos poza care circulă cu mare frenezie prin mediul online, şi de care se râde cu mare poftă! 

Caricatura zilei

Unt securizat precum coroana regală a Imperiului Britanic

Editia PDF

Bancul zilei

Doi prieteni se întâlnesc dupa multa vreme: - Ei, prietene, cum e viata de barbat însurat? - Excelenta! Am reu (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Un raport al Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj Napoca a stabilit ca teza de doctorat a ministrului de Interne este plagiata. Credeti ca Lucian Bode trebuie sa demisioneze?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.