Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Progresul e-n toate…

GALERIE
alexandru calinescu
  • alexandru calinescu
- +

Cărţi pe care le-am citit cu încântare în copilărie şi adolescenţă şi din care extrăgeam, în naivitatea mea, o morală a toleranţei şi a drepturilor individului au devenit suspecte. (...) Şi cum totul merge spre mai bine, cinefil pasionat cum mă ştiu, aştept cu interes să văd filmele realizate în conformitate cu noul regulament al premiilor Oscar.

Când stau prost cu moralul şi când mi-e foarte dor de Paris (de fapt cele două stări sunt adesea simultane) recitesc câte un roman al lui Léo Malet. Am scris în urmă cu ceva ani un text despre Malet (1909-1996), scriitor foarte interesant, creator al unui personaj memorabil, detectivul particular Nestor Burma. Trebuie numaidecât să precizez (veţi vedea puţin mai încolo de ce o fac) că Malet a avut o existenţă aventuroasă, a practicat fel de fel de meserii (unele de-a dreptul umile), a fost multă vreme legat de cercurile anarhiste şi troţkiste, i-a frecventat pe suprarealişti - pe scurt, a pornit de jos şi a fost un om de stânga. A scris abundent, dovedind o deosebită inventivitate epică. În a doua jumătate a anilor ’40 îl creează pe Nestor Burma, iar apoi are ideea de a situa acţiunea fiecărui roman într-un arondisment al Parisului: rezultă de aici nu numai intrigi poliţiste captivante, ci şi un fel de geografie literară pariziană, plină de farmec şi - adesea - de surprize. Malet şi-a intitulat acest ciclu de romane Noile mistere ale Parisului, dar şi alte texte (numeroase) ce nu fac parte din serie au drept cadru Parisul. Au fost şi adaptări cinematografice şi mai ales un serial de televiziune (văzut şi în România anilor ’90) în care Nestor Burma era jucat de un actor cu un şarm remarcabil, Guy Marchand.

Scrise, aşadar, cu precădere în anii ’50 şi ’60, romanele ne restituie imaginea unui Paris de dinaintea marilor transformări, dintre care unele (turnul Montparnasse, cartierul Défense) distonează atât cu locurile istorice (le Marais), cât şi cu arhitectura haussmanniană. Dar deosebirile nu se opresc aici. Iată, spre exemplu, Burma urmăreşte atent (îl obligă profesiunea) presa şi aflăm cu acest prilej că ziarele scoteau atunci mai multe ediţii într-o zi, dimineaţa, la prânz şi seara. Cafenele, bistrouri şi restaurante erau la tot pasul (chiar şi restaurante chinezeşti, nu apăruse încă moda restaurantelor japoneze), personajele fumează în draci (Burma preferă pipa) şi nu ezită să bea un pahar-două în plus. Burma are o secretară, Hélène, o încântătoare făptură căreia îi face camaradereşte curte, când discretă când mai fără perdea, iar dacă uneori complimentele şi aluziile sunt prea „transparente”, Hélène roşeşte pudic, dar nu ezită să-i răspundă patronului cu o vorbă de duh bine ţintită. Astăzi, Burma ar risca să fie acuzat de hărţuire sexuală şi să devină personaj negativ în campaniile metoo şi balancetonporc. De altfel, Nestor nu-şi drămuieşte entuziasmul când vede o femeie frumoasă, manifestând o atracţie deosebită pentru roşcate. Ş, ca şi cum toate aceste orori n-ar fi de ajuns, când în roman apare un personaj de culoare, Malet îl numeşte pur şi simplu „negru”. Mă întreb dacă, în anul de graţie 2020, romanele sale ar mai putea fi publicate sau dacă nu ar trebui pur şi simplu rescrise.

Da, recunosc, am fost şocat să văd că intelectuali (altfel stimabili) de la noi au făcut mari eforturi să ne convingă că Zece negri mititei este un titlu rasist. Cei care nu împărtăşesc această idee sunt, cum spunea cineva, conservatori, reacţionari, elitişti, „boieriaiminţii”. O excelentă replică la aceste etichetări a venit, pe site-ul Contributors, din partea lui Victor Bârsan, în articolul Eruditul Andrei Cornea şi intolerantul cenzor. Această poveste (care e una dintr-un şir ce ameninţă să fie tot mai lung) îmi aminteşte că, înainte de 1989, în mai multe montări cu O scrisoare pierdută s-a scos replica: „Stimabile, prea te faci chinez!...” ca nu cumva să stricăm bunele relaţii de colaborare şi prietenie cu poporul frate chinez. Ce atitudine luăm atunci faţă de „negrii literari”, cei care îşi pun - contra cost - condeiul în slujba unui scriitor celebru, Alexandre Dumas-tatăl de pildă? Ce facem cu piesa lui Jean Genet Les Nègres? Mai pot, dacă proiectez o excursie pe Coasta de Azur, să spun că aş vrea să vizitez un loc pare-se foarte frumos numit Cap-Nègre?

Şi câte şi mai câte… Cărţi pe care le-am citit cu încântare în copilărie şi adolescenţă şi din care extrăgeam, în naivitatea mea, o morală a toleranţei şi a drepturilor individului au devenit suspecte. Coliba unchiului Tom nu e în regulă, iar romanul trebuie musai „contextualizat”. Mark Twain e încă şi mai vinovat şi trebuie să ne ferim a pune în mâinile copiilor Aventurile lui Tom Sawyer şi îndeosebi Aventurile lui Huckleberry Finn. Nimeni şi nimic nu scapă vigilenţei noilor cenzori: un clip al lui Johnny Hallyday, Rock ’n roll attitude, a fost scos de pe YouTube pentru că la un moment dat, timp de două-trei secunde, apar sânii unei femei. Tartuffe are motive să fie invidios.

Şi cum totul merge spre mai bine, cinefil pasionat cum mă ştiu, aştept cu interes să văd filmele realizate în conformitate cu noul regulament al premiilor Oscar.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri