Actul normativ prevede măsura carantinei pentru persoanele care vin din zonele cu risc ridicat de epidemie sau cele care declară că nu îşi pot asigura singure condiţiile de separare fizică la domiciliu. Cheltuielile vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii. Situaţiile de risc epidemiologic sau biologic, pentru care este instituită carantina, sunt epidemia declarată prin ordinul ministrului Sănătăţii, pandemia declarată de directorul OMS sau un eveniment neaşteptat identificat constatat de structurile Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau instituţiile din subordinea MS.

„ - Carantina persoanelor în spaţii special desemnate, la domiciliu sau la o locaţie declarată se instituie pentru o durată stabilită conform datelor ştiinţifice oficiale disponibile, cu privire la persoanele sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, care: a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, conform datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu; b) au venit în contact cu persoane confirmate cu o boala infecto-contagioasă. 

- Carantina bunurilor se instituie pentru bunurile suspecte de contaminare, mijloacele de transport sau alte bunuri suspecte, până la decontaminare sau distrugere, după caz. Procedura de decontaminare sau distrugere se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii.

- Carantina zonală se instituie pentru persoanele aflate şi activităţile derulate în perimetrul afectat de situaţiile de risc epidemiologic sau biologic prevăzute la art. 4, pentru o durata conform datelor ştiinţifice disponibile la nivel internaţional.

- Izolarea în unitatea sanitara sau locaţiile în care personalul unităţilor sanitare desfăşoară activitate medicală specifică, se instituie pentru persoanele cu semnele şi simptomele sugestive pentru bolile infecto-contagioase stabilite prin hotărâre a Guvernului sau persoanele purtătoare de agenţi patogeni ai acestor boli, pentru care se impune internarea obligatorie, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durată conform datelor ştiinţifice oficiale şi în funcţie de evoluţia patologiei respective pentru fiecare pacient.

- Izolarea la domiciliu sau locaţia declarată, se poate dispune doar pentru persoanele purtătoare de agenţi patogeni ai bolilor infecto-contagioase stabilite prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata de transmisibilitate şi contagiozitate şi capacitatea unităţilor sanitare, conform reglementarilor în vigoare, pentru o durata conform datelor ştiinţifice oficiale şi în funcţie de evoluţia patologiei respective pentru fiecare pacient”, potrivit proiectul de lege adoptat, luni, de către Executiv.

 Criteriile pentru instituirea carantinei

Măsurile menţionate mai sus vor fi aplicate „pentru grupuri populaţionale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic şi biologic pentru sănătatea publica”. Acestea sunt stabilite în funcţie de agentul patogen, calea de transmitere, rata de transmisibilitate şi zona geografică afectată.

Situaţiile prevăzute pentru carantină sunt: 

- în situaţia în care persoanele pentru care se instituie măsura de carantina declară că nu îşi pot asigura condiţiile de separarea fizică la domiciliu sau locaţia declarată.

- în situaţia nerespectării măsurii de carantina la domiciliu sau în locaţia declarată.

Cheltuielile pentru carantina în spaţii special amenajate se plătesc din bugetul Ministerului Sănătăţii.

„Persoanele care nu au respectat măsura de carantina la domiciliu sau în locaţia declarată au obligaţia de a suporta cheltuielile ocazionate de carantina în spaţiile special desemnate”, conform proiectului de lege.

Sursa citată mai arată că „cheltuielile ocazionate urmare a dispunerii măsurii de carantină se plătesc de către Ministerul Sănătăţii, din bugetul aprobat cu această destinaţie şi se recuperează de la persoanele obligate a le suporta”. 

Cum este instituită carantina

Situaţiile de risc epidemiologic si biologic pentru care se instituie măsurile prevăzute mai sus sunt: 

„ - epidemie declarata prin ordin al Ministrului Sănătăţii;

- urgenţa de sănătate publica de importanta internaţionala declarată de Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS);

- pandemie declarată de Directorul General al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

- eveniment neobişnuit sau neaşteptat identificat şi constatat de structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau de către instituţiile aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii”, potrivit sursei menţionate.

Există şi o excepţie, dacă într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infecto contagioase cu risc de transmitere comunitară, acesta poate decide izolarea în unitatea sanitară şi informează direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti.

Carantina pentru persoanele sănătoase care vin în România

În cazul persoanelor care vin în România din zone cu risc epidemiologic ridicat, persoanele suspecte de a fi infectate sau persoanele care au venit in contact cu persoane confirmate de îmbolnăvire, in situaţiile de risc epidemiologic, carantina este decisă „prin hotărârea Comitetului National pentru Situaţii de Urgenta, la propunerea grupului de suport tehnico – ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, stabilit în baza hotărârii Comitetului National pentru Situaţii de Urgenta nr. 3/2016”.

Măsura poate fi aplicată de către Ministerul Sănătăţii şi unităţile subordonate MS prin ordin al ministrului Sănătăţii.

 Pentru situaţiile în care există un risc iminent, Comandantul acţiunii la nivel naţional dispune prin ordin măsurile instituirii carantinei pentru persoanele care sosesc din zone cu risc epidemiologic ridicat sau cele care au venit în contact cu o persoană infectată, precum şi carantina bunurilor (bagajelor - n.r.).

„În cazul în care măsurile vizează un număr estimat mai mare de 50.000 de persoane, acestea trebuie validate în termen de maximum 48 de ore de către Comitetul National pentru Situaţii de Urgenţă”, mai arată proiectul de lege.

 Carantina zonală 

În ceea ce priveşte carantina zonală, aceasta este instituită „prin ordin al Comandantului acţiunii la nivel naţional, în baza hotărârii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenta, la propunerea Direcţiei de Sănătate Publica teritoriala şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publica”.

O excepţie de la prevederile amintite este „situaţia în care măsura vizează două sau mai multe judeţe învecinate, carantina zonala se instituie prin ordin al Comandantului acţiunii la nivel naţional, la propunerea Institutului Naţional de Sănătate Publica şi cu validarea în termen de maximum 48 de ore de către Comitetul National pentru Situaţii de Urgenta”.

Spaţiile special destinate carantinei, precum şi locaţiile de izolare sunt asigurate „prin măsuri de ordine publică, atât în exteriorul cât şi în interiorul acestora, de către poliţia locală”.

În cazul în care poliţia locală nu este constituită sau efectivele acesteia nu sunt suficiente, măsurile de ordine publică sunt asigurate de către Jandarmeria Română sau Poliţia Română, conform proiectul de lege adoptat, luni, de Executiv.

 Contestarea măsurilor de carantină

Actul normativ prevede că orice persoană care intră sub incidenţa unui act emis potrivit dispoziţiilor prezentei legi, prin care a fost dispusă carantina poate introduce, pe toată durata instituirii acesteia, acţiune la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are reşedinţa ori la judecătoria în a cărei circumscripţie este situată unitatea sanitară în care este internată, solicitând revizuirea măsurii sau încetarea acesteia.

„Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru”, indică sursa citată. De asemenea, hotărârea primei instanţe este executorie şi poate fi atacată cu apel, în termen de două zile de la comunicare.

 Noi definiţii şi pentru termenii asociaţi carantinei

Actul normativ defineşte şi o serie de termeni asociaţi cu carantina, cum ar fi:

„- „carantina persoanelor” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau în locaţia declarată de către persoana carantinată. 

- „carantina bunurilor” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, prin care se urmăreşte separarea bagajelor, containerelor, mijloacelor de transport sau altor bunuri suspecte de contaminare.

- „carantina zonală” reprezintă o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, prin care se urmăreşte separarea fizică a persoanelor şi activităţilor, inclusiv limitarea circulaţiei, dintr-un perimetru afectat de o boala infecto-contagioase, de perimetrele învecinate, astfel încât să se prevină răspândirea infecţiei sau contaminării în afara acestui perimetru.

- „izolarea” reprezintă o măsura care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave cu o boala infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament adecvat în scopul vindecării şi reducerii gradului de contagiozitate;

- „risc iminent” reprezintă o ameninţare imediată sau probabilitatea ridicată de apariţie şi răspândire a unui agent patogen în populaţia umană care poate avea un impact grav asupra sănătăţii şi vieţii omeneşti în lipsa unor măsuri de prevenire şi limitare a acestora.

- „contaminare” înseamnă prezenţa unui agent patogen pe suprafaţa corpului uman sau animal, în sau pe un produs preparat pentru consum sau pe alte obiecte, incluzând mijloace de transport, ce poate constitui un risc epidemiologic sau biologic;

- „eveniment neobişnuit sau neaşteptat” înseamnă manifestarea unei boli sau o situaţie ce creează un potenţial pentru apariţia unei boli infectocontagioase sau unei expuneri la un agent biologic necunoscut;

- „dovadă ştiinţifică” reprezintă informaţia ce oferă un element de probă bazată pe metode ştiinţifice stabilite şi acceptate;

- „infecţie” reprezintă pătrunderea şi dezvoltarea sau multiplicarea unui agent infecţios în corpul uman sau animal care poate constitui un risc de sănătate publică;

- „măsuri de sănătate” înseamnă procedurile specifice de prevenire, limitare şi răspuns aplicate în vederea împiedicării răspândirii bolii sau a contaminării;

- „persoana bolnavă” înseamnă persoana care suferă de o boala infecto-contagioasa sau care este afectată de o suferinţă fizică susceptibilă de a constitui un risc epidemiologic sau biologic pentru sănătatea publică;

- „risc epidemiologic” înseamnă probabilitatea de apariţie a unui eveniment generat de un agent patogen care poate afecta sănătatea grupurilor populaţionale, cu posibilitatea răspândirii pe plan naţional, european sau internaţional.

- „risc biologic” însemnă probabilitatea apariţiei unui efect asupra sănătăţii umane cauzat de răspândirea accidentala sau intenţionată a unui agent patogen cu rată mare de transmisibilitate şi mortalitate.

- „suspect de infectare sau contaminare” înseamnă acele persoane, bagaje, mărfuri, containere, mijloace de transport, bunuri sau colete poştale considerate ca fiind expuse, sau posibil expuse, unui risc epidemiologic sau biologic şi care pot fi o posibilă sursă de răspândire a bolii.

- „urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională” înseamnă un eveniment neobişnuit care, conform Regulamentului Sanitar International constituie un risc de sănătate publică prin răspândirea internaţională a bolii şi cere un potenţial răspuns internaţional coordonat.

- „epidemie” reprezintă extinderea unei boli infectocontagioase într-un timp scurt prin contaminare la un număr mare de persoane dintr-un perimetru.

- „pandemie” reprezintă extinderea unei epidemii pe mai mult de un continent.

- „boala transmisibilă” este boala determinată de invazia ţesuturilor organismului de către agenţi patogeni, multiplicarea acestora şi reacţia ţesuturilor gazdă la aceştia şi la toxinele pe care le produc şi care se poate transmite de la o sursă/mediu la o persoană şi de la o persoana la alta.

- „grup populaţional” reprezintă un grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune (ex.: localitate de domiciliu, loc de muncă, diagnostic de boală şi altele)”, arată documentul.