Pe scurt, o extindere a ansamblului Palas care se duce spre râul Bahlui, dând o nouă faţă unei zone insalubre, cu o imagine dezolantă, improprie pentru centrul unui oraş european şi cultural, aşa cum este Iaşul. „Puţine sunt zonele din proximitatea centrului oraşului care să arate atât de deplorabil, în lipsa unei ordini urbanistice clare, bazate pe o infrastructură modernă şi care să permită o dezvoltare viitoare specifică centrului unui mare oraş contemporan. Zona Uzinei - Sf. Andrei, ca de altfel zona străzii Smârdan - Splai Bahlui, nesistematizate în perioada comunistă, creează acum probleme grave în ceea ce priveşte dezvoltarea oraşului, pornind concentric dinspre zona centrală înspre periferii. În lipsa unor reglementări la nivelul macro (PUG vechi de 23 de ani) sau planuri urbanistice studiate la nivelul întregului cartier, care să cuprindă un regulament de urbanism obligatoriu de respectat şi care să conducă la crearea unei infrastrucuri moderne şi a unui fond construit în concordanţă cu arhitectura contemporană, nici o zonă nu se poate dezvolta armonios, eficient şi sustenabil”, a declarat prof. dr. arh. Mihai Corneliu Drişcu, Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, filiala Iaşi, şi decanul Facultăţii de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” din Iaşi.

De zeci de ani, zona Sf. Andrei nu a făcut subiectul unui plan strategic de dezvoltare, astfel că, în prezent, este o aglomerare urbană, unde au fost ridicate construcţii haotice, iar casele vechi au fost lăsate să se degradeze şi chiar abandonate. „Spre sfârşitul anilor '80, a existat un plan de sistematizare, care, din fericire, deoarece ar fi produs expropieri masive, nu a fost finalizat şi nici pus în practică. Ulterior a existat un studiu realizat de Facultatea de arhitectură, dar care nu s-a finalizat nici el cu un plan urbanistic zonal, cum a fost, de exemplu, cazul cu zona centrală, care are un PUZ valabil, chiar dacă este mai vechi de douăzeci de ani. Modernizarea zonei respective a constat în refacerea infrastructurii pe traseul şi în gabaritele ţesutului urban existent şi refaceri, înlocuiri sau extinderi punctuale ale caselor existente, mai mult sau, mai degrabă, mai puţin reuşite, în cea mai mare parte”, a spus decanul Facultăţii de Arhitectură.

Arealul ar urma să fie transformat complet, printr-un proiect imobiliar pe modelul de succes al ansamblului Palas. Astfel, centrul actual al oraşului va fi extins, iar noul proiect va fi conectat de Palas, conducând la creşterea atractivităţii unei zone uitate şi inestetice, din punctul zero al Iaşului.

„Iniţiativele de acest fel, care presupun concentrarea terenurilor proprietate individuală, fărâmiţate, înguste şi dezvoltate în adâncime, crează premizele unei dezvoltări urbane majore, profunde, prin refacerea integrală a infrastructurii, îmbunătăţirea circulaţiilor auto şi pietonale, construcţii moderne, capabile să transforme imaginea perimată, periferică a unor asemenea zone semi-centrale, având un mare potenţial de dezvoltare. Beneficiile unei asemenea abordări, dincolo de obligativitatea legală, constau în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor, recuperarea funcţională a unei părţi importante a oraşului, sporirea atractivităţii atât a zonei Sf. Andrei, cât şi a centrului istoric al oraşului şi crearea de noi locuri de muncă, într-o zonă de mare atractivitate”, a adăugat prof. dr. arh. Mihai Corneliu Drişcu.

Ansamblul Palas a fost inaugurat acum şapte ani, fiind primul proiect mixt din România, care a presupus o investiţie de 265 milioane de euro, cea mai mare realizată în real estate din afara Capitalei. În prezent, este principalul centru de business, în cele şase clădiri de birouri clasa A având sediile peste 50 de companii, cu mai mult de 7.500 de angajaţi, majoritatea din domeniul IT.